BCE pregătește decontarea tranzacțiilor financiare tokenizate în bani ai băncii centrale și o piață europeană comună până în 2028

Banca Centrală Europeană pregătește trecerea piețelor financiare tokenizate de la experimente la utilizare operațională, printr-un serviciu care va permite decontarea tranzacțiilor bazate pe tehnologia registrelor distribuite direct în bani ai băncii centrale. Proiectul Pontes ar urma să intre în funcțiune în 2026, iar un al doilea proiect, Appia, trebuie să pregătească până în 2028 arhitectura unei piețe europene integrate pentru active digitale.

Tokenizarea înseamnă reprezentarea digitală a unui activ financiar, precum o obligațiune, un depozit sau o garanție, sub forma unui token care poate fi înregistrat și transferat într-un sistem digital. Activul economic rămâne în esență același, dar modul în care este emis, tranzacționat, transferat și administrat se poate schimba.

În sistemul financiar actual, o singură tranzacție poate trece prin mai multe infrastructuri. Emiterea unui titlu, tranzacționarea, compensarea, plata, transferul proprietății, custodia și administrarea ulterioară pot fi efectuate în sisteme diferite, iar informațiile trebuie transmise și reconciliate între acestea.

BCE consideră că tokenizarea poate reuni o parte dintre aceste operațiuni într-un mediu digital comun. Un contract programabil ar putea, de exemplu, efectua automat plata unui cupon, muta garanții sau verifica îndeplinirea unor condiții de conformitate.

Unul dintre avantajele urmărite este posibilitatea ca transferul activului și plata să aibă loc simultan. În loc ca o parte să livreze titlul și să aștepte confirmarea banilor printr-un alt sistem, tranzacția poate fi construită astfel încât ambele componente să fie finalizate împreună sau niciuna să nu aibă loc.

Pentru BCE, această transformare este importantă în special în Europa, unde infrastructura financiară rămâne fragmentată. Uniunea are în prezent 31 de depozitari centrali de valori mobiliare, 14 contrapărți centrale și 323 de locuri de tranzacționare.

Această multitudine de infrastructuri nu înseamnă automat o piață integrată. În 2023, peste 95% dintre tranzacțiile decontate prin depozitarii centrali europeni, atât ca număr, cât și ca valoare, au avut loc între participanți aflați în același depozitar central.

BCE vede în trecerea către tehnologia digitală o posibilitate de a evita reproducerea acestei structuri. Dacă noile sisteme sunt construite de la început pentru a comunica între ele, activele și banii ar putea circula mai ușor între state și infrastructuri.

Riscul este ca rezultatul să fie exact opus. Bănci, burse, depozitari și companii tehnologice pot dezvolta platforme proprii care folosesc standarde diferite și nu pot transfera între ele activele sau informațiile.

Într-un asemenea scenariu, piața financiară europeană ar putea ajunge împărțită între mai multe „insule” digitale, fiecare cu propriile active, utilizatori și lichiditate. BCE avertizează că tehnologia nu produce integrarea în mod automat.

Un al doilea risc privește banii utilizați pentru plata finală. Piețele tokenizate pot folosi diferite forme de bani privați, inclusiv depozite bancare tokenizate sau stablecoins.

BCE vrea însă ca participanții să poată deconta tranzacțiile și în bani ai băncii centrale. Aceștia reprezintă activul de decontare fără risc de credit al unei bănci comerciale și constituie deja baza pe care se închid tranzacțiile importante din sistemul financiar tradițional.

Pontes este proiectul prin care Eurosistemul încearcă să aducă această funcție în lumea tokenizată. Platformele DLT ale pieței vor fi conectate la serviciile TARGET ale Eurosistemului, iar componenta de numerar a tranzacției va fi decontată în bani ai băncii centrale.

Sistemul va permite sincronizarea dintre transferul activului și transferul banilor. Astfel, o obligațiune tokenizată poate fi mutată către cumpărător numai dacă plata corespunzătoare este efectuată, reducând riscul ca o parte să livreze fără să primească în schimb ceea ce îi este datorat.

Pontes urmează să intre în funcțiune în cursul anului 2026. BCE intenționează să faciliteze utilizarea inițială printr-o structură de preț în care, la lansare, participanții vor plăti numai taxe unice pentru conectare.

Serviciul va fi extins ulterior. Programul de funcționare este prevăzut să ajungă la 22,5 ore pentru fiecare zi lucrătoare, iar decontarea va primi finalitate imediată în infrastructura DLT a Eurosistemului.

Până la jumătatea lui 2028, BCE urmărește un serviciu disponibil 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Tot atunci sunt planificate funcții mai avansate de programabilitate, reziliență și posibilitatea de a lucra cu mai multe monede.

Pentru sistemul financiar tradițional european, trecerea către funcționare permanentă reprezintă o schimbare importantă. Piețele și infrastructurile financiare au în prezent ferestre și calendare de operare, în timp ce activele bazate pe DLT pot fi transferate tehnic fără întrerupere.

Pontes nu este însă conceput pentru a stabili singur forma viitoarei piețe. Acest rol revine proiectului Appia.

Appia examinează cum trebuie organizate standardele, infrastructurile și regulile unei piețe europene pentru active tokenizate. Lucrările acoperă interoperabilitatea activelor, implementarea politicii monetare, utilizarea garanțiilor, infrastructura viitoare pentru banii tokenizați ai băncii centrale, tranzacțiile transfrontaliere, reziliența și cadrul juridic.

Obiectivul este prezentarea în 2028 a unui model pentru un ecosistem financiar european tokenizat și integrat.

BCE nu a decis că acest sistem trebuie să funcționeze pe o singură rețea tehnologică. O variantă ar fi construirea unei infrastructuri europene comune, care ar reduce riscul fragmentării și ar permite împărțirea costurilor.

O altă variantă ar permite existența mai multor rețele concurente, dar conectate între ele. Aceasta ar putea favoriza inovația și ar evita dependența de o singură infrastructură, dar ar necesita standarde puternice pentru ca activele și banii să se poată deplasa fără probleme între platforme.

Appia va analiza aceste variante în funcție de integrarea pieței, concurență, reziliență, inovare, guvernanță și autonomia strategică europeană.

BCE consideră că interoperabilitatea trebuie să însemne mai mult decât posibilitatea tehnică de a conecta două registre digitale. Un activ trebuie să își păstreze identitatea, drepturile, obligațiile și istoricul atunci când este transferat de pe o platformă pe alta.

Transferul trebuie să rămână valid juridic, iar autoritățile și emitenții trebuie să poată continua să aplice regulile aferente activului. O tranzacție care este finalizată tehnic, dar al cărei efect juridic este incert într-un alt stat, nu reprezintă o piață cu adevărat integrată.

BCE identifică cinci caracteristici necesare: sistemele trebuie să poată comunica, activele să poată fi transferate, identitatea și drepturile lor să fie portabile între platforme, emitenții și autoritățile să își păstreze controlul necesar, iar tranzacțiile să poată fi programate și automatizate într-un cadru sigur.

Această integrare necesită standarde comune pentru identitatea participanților, date, reprezentarea activelor, mecanismele tranzacțiilor, riscuri și supraveghere. BCE compară această necesitate cu experiența SEPA și TARGET, unde integrarea europeană a fost posibilă prin adoptarea unor reguli și standarde comune.

Una dintre priorități este ca tokenurile reprezentând numerar și valori mobiliare să poată fi transferate între platforme, iar aceleași informații despre un activ să fie interpretate identic indiferent de infrastructura pe care acesta se află.

BCE nu cere ca toate serviciile să fie identice. Concurența ar trebui să existe în preț, calitate și serviciile oferite, dar nu prin standarde incompatibile care blochează clienții într-o singură platformă.

Un alt obstacol este coordonarea dintre participanții pieței. Tokenizarea nu produce beneficii importante dacă numai emiterea este digitalizată, în timp ce tranzacționarea, custodia, garanțiile și decontarea rămân separate.

Emitentul are nevoie de investitori și de o piață secundară. Investitorii au nevoie de custodie și decontare, iar intermediarii au nevoie de acces la piețe repo și la garanții. Dacă fiecare participant așteaptă ca ceilalți să investească primii, tehnologia poate rămâne limitată la proiecte-pilot izolate.

BCE consideră că sectorul public trebuie să ofere infrastructura monetară și un cadru de reguli, în timp ce sectorul privat trebuie să furnizeze activele, serviciile și inovația. Appia este construit tocmai ca un proiect de cooperare între autorități și participanții pieței.

Cadrul juridic reprezintă o a treia condiție pentru dezvoltarea pieței. BCE avertizează că tehnologia avansată nu poate compensa legislația fragmentată între state.

Sunt necesare reguli mai clare și mai armonizate privind statutul juridic al activelor tokenizate, dreptul de proprietate, momentul în care o tranzacție devine definitivă, responsabilitatea participanților, custodia și efectele juridice ale contractelor inteligente.

În lipsa acestei armonizări, un activ ar putea fi transferat tehnic dintr-o țară în alta, dar participanții să nu știe cu certitudine cine este proprietarul său sau dacă tranzacția este definitivă din punct de vedere juridic.

Activitatea financiară tokenizată începe deja să crească la nivel internațional. Valoarea activelor tradiționale tokenizate înregistrate pe blockchainuri publice a crescut aproximativ de cinci ori într-un singur an, de la circa 4,7 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru din 2025 la 23,3 miliarde în primul trimestru din 2026.

În Statele Unite, o singură platformă privată de repo tokenizat a procesat în martie 2026 tranzacții cu o valoare medie de aproximativ 354 de miliarde de dolari pe zi, de patru ori mai mult decât cu un an înainte.

Piața europeană rămâne într-o etapă timpurie, dar instituțiile financiare dezvoltă deja obligațiuni, depozite, garanții și sisteme de decontare tokenizate. Din martie 2026, Eurosistemul acceptă și anumite active tranzacționabile emise prin servicii bazate pe DLT la depozitarii centrali europeni drept garanții eligibile.

Pentru BCE, această etapă este importantă tocmai pentru că piața nu este încă matură. Standardele și infrastructura stabilite acum pot determina dacă Europa va avea o singură piață digitală interoperabilă sau mai multe ecosisteme incompatibile.

Membrul Comitetului executiv al BCE Piero Cipollone a prezentat strategia la simpozionul Bundesbank privind viitorul plăților, desfășurat la Frankfurt la 26 august.

BCE urmărește prin Pontes și Appia trei obiective: folosirea banilor băncii centrale pentru decontarea sigură a tranzacțiilor tokenizate, integrarea pieței europene de capital și reducerea dependenței de infrastructuri și tehnologii controlate din afara Europei.