Apărarea aeriană a Europei depinde de livrările americane de interceptori Patriot într-un moment în care producția din Statele Unite nu ține pasul cu cererea globală, avertizează Alexandr Burilkov, Javier Ospital și Guntram B. Wolff într-o analiză publicată la 10 noiembrie de Bruegel. Pentru a acoperi necesarul imediat, autorii cer guvernelor europene să discute cu Washingtonul, inclusiv cu noul Congres, despre livrarea comenzilor existente. Pe termen lung, ei propun finanțare și comenzi ferme pentru extinderea producției europene.
Pe scurt
-
Bruegel estimează că 182 dintre cele 270 de lansatoare cu rază lungă de acțiune din inventarul european analizat, fără Turcia, sunt Patriot.
-
Țările europene au comandat 1.519 interceptori Patriot între 2022 și 2025, față de 1.026 în cei șapte ani anteriori, potrivit analizei. Cifrele reflectă acorduri de achiziție și exclud transferurile de urgență către Ucraina din stocurile SUA.
-
Lockheed Martin a raportat 620 de interceptori PAC-3 MSE livrați în 2025. Acordul-cadru cu guvernul american vizează creșterea capacității anuale la aproximativ 2.000 de unități.
-
Franța și Italia operează deja sistemul SAMP/T, iar proiectul Freyja, dezvoltat cu participarea Ucrainei, se află în faza de dezvoltare. Bruegel propune comenzi multianuale care să susțină producția europeană, în paralel cu demersurile pentru livrările americane.
-
România găzduiește la Deveselu o instalație americană Aegis Ashore, parte a apărării NATO împotriva rachetelor balistice. Proiectul UE de apărare aeriană și antirachetă identificat în septembrie poate primi finanțare europeană pentru dezvoltare.
Germania se numără printre țările europene care au mizat pe avioanele de luptă F-35 și pe sistemele Patriot pentru a-și consolida capacitățile aeriene. Autorii Bruegel arată că aceste achiziții răspundeau unor preocupări privind performanța și disponibilitatea echipamentelor, precum și capacitatea de a opera alături de forțele americane. Exista și așteptarea ca achizițiile să încurajeze Washingtonul să rămână implicat în apărarea Europei. În evaluarea lor, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cererea de interceptori din Orientul Mijlociu și limitele producției americane fac mai riscantă această dependență.
Analiza tratează F-35 în contextul mai larg al superiorității aeriene și își concentrează datele pe Patriot. Pe baza inventarului publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice în 2025, Bruegel numără 182 de lansatoare Patriot din 270 de lansatoare cu rază lungă de acțiune în țările europene analizate, fără Turcia. Asta înseamnă aproximativ două treimi din lansatoarele inventariate.
Datele privind achizițiile indică o creștere a cererii europene după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. Între 2022 și sfârșitul lui 2025, țările europene au comandat 1.519 interceptori Patriot, comparativ cu 1.026 în cei șapte ani anteriori. Graficul Bruegel folosește cantitățile din acordurile de achiziție. Livrările de urgență către Ucraina din stocurile americane sunt în afara acestei serii. Ponderea Europei în comenzile globale înregistrate de Bruegel a urcat de la 36% la 84% între cele două perioade.
Lockheed Martin a raportat că a livrat 620 de interceptori PAC-3 MSE în 2025. Acordul-cadru pe șapte ani semnat cu guvernul SUA în ianuarie 2026 urmărește să ridice capacitatea anuală de producție la aproximativ 2.000 de unități. Acesta este un obiectiv de capacitate pentru producția destinată Statelor Unite, aliaților și partenerilor lor. Ritmul livrărilor către Europa depinde de extinderea producției și de repartizarea acesteia între clienți.
Franța și Italia operează deja sistemul franco-italian SAMP/T. Autorii consideră că numărul limitat de lansatoare și interceptori disponibili împiedică o trecere rapidă la acest sistem. Freyja, proiect lansat de Ucraina și nouă parteneri europeni, se află la o etapă mai timpurie. Bruegel menționează posibilitatea unui prototip la jumătatea lui 2027. Producția și intrarea în serviciu sunt etape ulterioare.
Autorii propun ca guvernele europene să finanțeze extinderea producției SAMP/T și dezvoltarea Freyja prin comenzi pe termen lung, cu contracte care să încurajeze creșterea producției și livrările mai rapide. În același timp, ei cer discuții cu administrația și Congresul SUA pentru ca interceptorii Patriot deja comandați să ajungă la timp. În evaluarea lor, capacitatea Europei de a se apăra chiar și în absența sprijinului american ar trebui să devină un criteriu pentru viitoarele achiziții.
Apărarea aeriană și antirachetă integrată a NATO combină avioane, sisteme terestre, radare, avertizare timpurie și structuri de comandă. Patriot și SAMP/T contribuie la această apărare multistrat. Pentru România, o altă componentă a arhitecturii aliate este instalația americană Aegis Ashore de la Deveselu, dedicată apărării împotriva rachetelor balistice. NATO include în această misiune și instalația de la Redzikowo, în Polonia, precum și nave americane staționate în Spania.
O analiză separată a International Institute for Strategic Studies, publicată în iunie, identifică în scenariul unei Europe fără sprijin militar american dificultăți legate de stocurile de muniții, războiul electronic și integrarea operațiunilor aeriene. În evaluarea lui Ruben Stewart, capacitatea de a obține superioritatea aeriană depinde și de mijloacele necesare pentru neutralizarea apărării aeriene adverse. Acest scenariu explică de ce dotarea cu avioane și interceptoare este doar o parte a capacității colective.
La 28 septembrie, Consiliul UE a inclus apărarea aeriană și antirachetă integrată, cu avertizare timpurie și comandă coordonată, între primele cinci proiecte europene de apărare de interes comun. Proiectul poate primi sprijin pentru dezvoltare prin Programul european pentru industria de apărare, care are un buget total de 1,5 miliarde de euro pentru 2025–2027.
