AcasăEuropaCEDO examinează aplicarea legii din 2013 la o achitare definitivă din 2012


CEDO examinează aplicarea legii din 2013 la o achitare definitivă din 2012

Două persoane examinează documente la un birou, lângă o carte de drept.
Documente examinate la un birou, lângă o carte de drept.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat cererea de aviz consultativ a Curții Supreme din Țările de Jos privind aplicarea unei legi din 2013 unei achitări devenite definitive în 2012. Dosarul privește moartea unei femei, iar procurorii cer revizuirea achitării pe baza unor rezultate ADN obținute prin tehnici indisponibile la proces. Acceptarea cererii, anunțată la 15 octombrie 2026, nu autorizează rejudecarea și nu stabilește vinovăția persoanei achitate.

Pe scurt

  1. O achitare definitivă din 2012 este vizată de o cerere de revizuire bazată pe rezultate ADN obținute prin tehnici noi.

  2. CEDO este întrebată dacă mecanismul legal introdus în 2013 poate fi aplicat unei achitări definitive anterioare și în ce condiții.

  3. Acceptarea sesizării nu validează probele și nu autorizează rejudecarea.

  4. Avizul consultativ urmează să fie emis, iar instanța neerlandeză va decide ulterior asupra cererii de revizuire.

Cazul privește o femeie de 28 de ani găsită moartă în 2006 la Alphen aan den Rijn. Instanțele au considerat că probele, inclusiv ADN-ul găsit la locul faptei, nu demonstrau cu suficientă certitudine că persoana judecată comisese infracțiunea. Achitarea a devenit definitivă la 13 martie 2012, după respingerea de către Curtea Supremă a recursului acuzării.

Ancheta a fost ulterior reluată ca dosar vechi, iar probe ADN suplimentare prelevate de la persoana achitată au fost analizate prin tehnici noi. La 4 iunie 2025, Colegiul procurorilor generali a cerut revizuirea achitării, susținând că rezultatele ar fi condus la condamnare dacă ar fi fost cunoscute la proces. Aceasta este poziția solicitantului revizuirii, nu o constatare a CEDO asupra valorii probelor. Reluarea anchetei nu a anulat achitarea definitivă.

La data rămânerii definitive a achitării, dreptul neerlandez nu permitea revizuirea în defavoarea persoanei achitate. Mecanismul introdus la 1 octombrie 2013, numit herziening ten nadele, a schimbat această situație. Pentru temeiul probelor noi relevant în acest dosar, legea cere un element necunoscut instanței care să creeze o suspiciune serioasă că, dacă ar fi fost cunoscut, ar fi dus la condamnarea pentru o infracțiune intenționată care a provocat moartea unei alte persoane. Elementul nou trebuie să constea în rezultate ale cercetării tehnice sau într-o mărturisire credibilă. O nouă analiză nu produce automat o rejudecare.

În hotărârea din 30 iunie 2026, Curtea Supremă a constatat că legea națională permite depunerea unei cereri de revizuire și pentru achitări devenite definitive înainte de intrarea ei în vigoare. Legea nu conține o dispoziție tranzitorie care să excludă asemenea hotărâri. Instanța trebuie însă să stabilească dacă aplicarea mecanismului unei achitări mai vechi respectă garanțiile Convenției europene a drepturilor omului.

Întrebarea trimisă la Strasbourg este dacă articolele 6 și/sau 7 ale Convenției permit această aplicare și, dacă da, în ce condiții. Sunt în discuție dreptul la un proces echitabil, securitatea juridică și principiul legalității în materie penală. Nu se pune problema unei noi incriminări a omorului. Curtea Supremă explică și că Țările de Jos nu au ratificat Protocolul nr. 7, al cărui articol 4 protejează dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă. Solicitarea de aviz se referă la interpretarea articolelor 6 și 7 ale Convenției.

Procurorul general de pe lângă Curtea Supremă, Edwin Bleichrodt, recomandase solicitarea avizului la 3 martie 2026. Rolul său de consilier independent al instanței este distinct de cel al Colegiului procurorilor generali, care a cerut revizuirea. Recomandarea sa nu a evaluat dacă rezultatele ADN sunt suficiente pentru admiterea cererii. În hotărârea de sesizare, Curtea Supremă discută atât securitatea juridică a persoanei achitate, cât și interesul societății și al apropiaților victimei în elucidarea unor infracțiuni grave. Compatibilitatea aplicării mecanismului cu Convenția rămâne problema pentru care a fost cerută îndrumarea europeană.

Cererea de aviz, înregistrată la Strasbourg la 3 septembrie 2026 cu numărul P16-2026-004, a fost acceptată la 14 octombrie de un complet de cinci judecători. În această etapă s-a decis numai admisibilitatea sesizării. Marea Cameră, formată din 17 judecători, urmează să răspundă în temeiul Protocolului nr. 16. Avizul nu va fi obligatoriu juridic, dar va oferi instanței solicitante îndrumare asupra interpretării Convenției.

La 19 octombrie, cererea figurează încă pe lista oficială a procedurilor în curs. Termenul pentru solicitarea autorizării unei intervenții ca terț este 12 noiembrie 2026, iar observațiile scrise pot fi depuse până la 26 noiembrie dacă intervenția este admisă. Aceste date nu reprezintă termenul pronunțării avizului. Curtea Supremă a amânat orice altă decizie până la răspunsul CEDO. Chiar dacă revizuirea ar fi ulterior admisă, aceasta nu ar echivala cu o condamnare, iar instanța care ar reexamina cauza ar putea menține hotărârea inițială sau pronunța o nouă soluție.















































RELATED ARTICLES