Centre for European Policy Studies avertizează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze tranziția la securitatea post-cuantică

Uniunea Europeană trebuie să accelereze tranziția la criptografia post-cuantică, într-un moment în care sistemele actuale de criptare ar putea deveni vulnerabile în fața viitoarelor calculatoare cuantice, avertizează Centre for European Policy Studies într-un comentariu publicat la 31 mai 2026.

Analiza CEPS, semnată de Lorenzo Pupillo, Swann Ashworth și Carolina Polito, arată că aproximativ 90 de miliarde de dispozitive folosesc astăzi metode de criptare care ar putea fi afectate de dezvoltarea calculului cuantic. Potrivit autorilor, computerele cuantice capabile să compromită sistemele criptografice actuale ar putea apărea încă din anii 2030, cu riscuri majore pentru mesajele private, tranzacțiile financiare, infrastructura critică și comunicațiile sensibile.

Pe scurt

1. CEPS avertizează că tranziția către criptografie post-cuantică trebuie începută înainte ca riscul să devină imediat.

2. Aproximativ 90 de miliarde de dispozitive folosesc astăzi metode de criptare care ar putea fi vulnerabile în fața viitoarelor calculatoare cuantice.

3. Migrarea completă către standarde quantum-safe poate dura 10-15 ani, ceea ce face ca întârzierea să devină un risc strategic.

4. Germania, Franța și Țările de Jos au emis ghiduri și au lansat proiecte-pilot, dar progresul la nivelul UE rămâne inegal.

5. CEPS susține că Europa are nevoie de un cadru coerent, comparabil cu abordarea mai structurată a Statelor Unite.

6. Think tank-ul cere inventare criptografice, prioritizarea sistemelor critice, presiune asupra furnizorilor și integrarea securității post-cuantice în proiecte digitale europene majore.

CEPS subliniază că tranziția la criptografia post-cuantică nu este o simplă actualizare tehnică. Experiențele anterioare cu migrarea standardelor de securitate arată că un asemenea proces poate dura între 10 și 15 ani și necesită coordonare între sectorul public, companii, furnizori de tehnologie, instituții europene, state membre și organizații de cercetare.

Potrivit think tank-ului, dezbaterea publică despre așa-numitul „Q-Day”, momentul ipotetic în care calculatoarele cuantice ar face inutilizabile sistemele criptografice clasice, poate induce în eroare. Autorii susțin că riscul trebuie înțeles ca o perioadă graduală, în care primele capacități cuantice ar putea compromite anumite chei și sisteme înainte ca amenințarea să devină generalizată.

Pentru CEPS, criptografia post-cuantică reprezintă baza tranziției către securitatea cuantică. Algoritmii post-cuantici sunt concepuți pentru a rezista atacurilor viitoarelor calculatoare cuantice și sunt considerați soluția principală pe termen scurt și mediu de către autorități de reglementare și organisme de standardizare.

Comentariul notează că alte tehnologii cuantice pot avea roluri complementare. Quantum Key Distribution poate oferi protecție suplimentară în medii cu cerințe foarte ridicate de securitate, iar Quantum Random Number Generators pot sprijini generarea de numere aleatorii de calitate ridicată pentru sisteme criptografice validate.

CEPS recomandă o tranziție bazată pe risc. Organizațiile trebuie să își inventarieze sistemele criptografice, produsele, serviciile, aplicațiile, interfețele și dependențele de furnizori. Sistemele critice trebuie prioritizate, iar companiile trebuie să ceară furnizorilor calendare clare pentru introducerea capacităților quantum-safe.

Think tank-ul subliniază și importanța „crypto agility”, adică proiectarea sistemelor digitale astfel încât componentele criptografice să poată fi înlocuite mai ușor. Soluțiile hibride, care combină algoritmi clasici și algoritmi rezistenți la calculatoare cuantice, pot reduce riscurile de interoperabilitate și pot asigura continuitate în perioada de migrare.

CEPS cere ca siguranța post-cuantică să fie integrată încă de la început în sistemele digitale europene, inclusiv în proiecte precum European Digital Identity Wallet. Autorii recomandă și alinierea foilor de parcurs naționale și europene, coordonare cu Statele Unite și partenerii G7, dezvoltarea competențelor și crearea unor unități dedicate de management criptografic în organizații.

Pentru CEPS, întârzierea tranziției ar expune Europa la riscuri majore de securitate digitală. Mesajele private, tranzacțiile financiare, datele industriale, comunicațiile guvernamentale și infrastructurile critice ar putea deveni vulnerabile dacă pregătirea începe prea târziu.