CEPS avertizează că sănătatea primește prea puțin loc în strategia globală de investiții a Uniunii Europene

Uniunea Europeană spune că sănătatea este una dintre prioritățile Global Gateway, dar un raport CEPS arată că domeniul rămâne marginal în portofoliul real de proiecte. Din cele 256 de proiecte emblematice incluse în lista consolidată pentru 2026, doar 25 sunt în sănătate, adică 9,77%, în timp ce clima și energia reprezintă peste jumătate din portofoliu.

Pe scurt

1. Raportul CEPS arată că sănătatea reprezintă 9,77% din proiectele emblematice Global Gateway, deși este unul dintre cele cinci sectoare prioritare ale inițiativei.

2. Cele 25 de proiecte de sănătate sunt depășite de cele 129 de proiecte de climă și energie, cele 50 de transport și cele 31 de digital.

3. Investițiile în sănătate sunt concentrate mai ales în Africa subsahariană și America Latină.

4. CEPS arată că Global Gateway pune accent pe infrastructură, apă și canalizare, producție de vaccinuri și medicamente, dar mai puțin pe medicină primară, personal medical și consolidarea sistemelor de sănătate.

5. Raportul cere mai multă transparență, evaluare a rezultatelor, coordonare între instrumentele UE și implicare reală a țărilor partenere.

Pentru publicul larg, miza raportului este simplă: Uniunea Europeană vrea să fie un actor global în sănătate, dar încă investește prea puțin și prea fragmentat în domeniul care ar trebui să facă sistemele medicale mai rezistente în țările partenere. După Covid-19, această diferență dintre ambiție și implementare contează nu doar pentru dezvoltare, ci și pentru securitate, migrație, lanțuri de aprovizionare, cercetare și influența geopolitică a UE.

Global Gateway este inițiativa prin care Uniunea Europeană finanțează investiții externe în infrastructură, energie, digital, transport, educație, cercetare și sănătate. Ea este prezentată ca răspuns european la nevoia de parteneriate globale, dar și ca instrument de politică externă, competitivitate și autonomie strategică.

Raportul CEPS, semnat de Cosima Lenz, Diana Senczyszyn, Katja Van der Meer și Rukudzo Nyoka, arată că sănătatea este inclusă formal între cele cinci priorități Global Gateway, alături de digital, climă și energie, transport, educație și cercetare. În practică, însă, domeniul nu are aceeași greutate politică, financiară și vizibilitate ca sectoarele mari de infrastructură.

Lista consolidată Global Gateway pentru 2026 include 256 de proiecte emblematice. Dintre acestea, 129 sunt în climă și energie, 50 în transport, 31 în digital, 21 în educație și cercetare și 25 în sănătate. CEPS notează că sănătatea ajunge astfel la 9,77% din portofoliu, deși Strategia globală de sănătate a UE o prezintă ca element central al acțiunii externe europene.

Această disproporție este importantă pentru că sănătatea nu înseamnă doar spitale sau medicamente. Înseamnă capacitatea unei țări de a preveni epidemii, de a detecta rapid boli, de a trata pacienți, de a menține personal medical, de a avea laboratoare, baze de date, aprovizionare cu medicamente, vaccinuri și servicii medicale de bază.

Raportul arată că proiectele de sănătate Global Gateway sunt concentrate geografic. Africa subsahariană și America Latină sunt principalele zone vizate, în timp ce Asia, Europa și alte regiuni au un număr mult mai redus de intervenții. Această distribuție reflectă prioritățile externe ale UE, dar ridică întrebări despre modul în care sunt acoperite nevoile globale de sănătate în regiuni diferite.

Din punct de vedere tematic, portofoliul pune accent pe câteva direcții: producția de vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale, apă, canalizare și infrastructură urbană cu impact asupra sănătății, spitale, sisteme digitale de sănătate, sănătate sexuală și reproductivă, One Health și lanțuri de aprovizionare cu produse medicale.

Raportul CEPS arată însă că investițiile în medicină primară, personal medical, guvernanță și servicii de sănătate rămân mai mici decât ar fi necesar pentru reziliență pe termen lung. Cu alte cuvinte, UE investește în fabrici, infrastructură și capacități vizibile, dar are încă de consolidat partea care face ca sistemele de sănătate să funcționeze zi de zi.

Un exemplu pozitiv este inițiativa Team Europe pentru producția și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa, cunoscută ca MAV+. Aceasta are un buget de aproape două miliarde de euro și sprijină producția locală, reglementarea, competențele, cercetarea, transferul de tehnologie și accesul la finanțare pentru firme mai mici și actori industriali mai mari.

CEPS arată că MAV+ este una dintre cele mai puternice componente ale portofoliului de sănătate, cu susținere politică, resurse importante și o structură de coordonare mai coerentă. Ea include proiecte în Senegal, Rwanda, Ghana, Africa de Sud și Nigeria și este legată de obiectivul Africii de a reduce dependența de importuri pentru vaccinuri și produse medicale.

Raportul notează că numai aproximativ 1% dintre vaccinurile folosite în Africa sunt produse local. Din acest motiv, sprijinul pentru producția farmaceutică africană este prezentat ca o investiție în autonomie sanitară, pregătire pentru crize și securitate a aprovizionării.

Există însă și riscuri. CEPS avertizează că accentul pus pe producția de vaccinuri, lanțuri de aprovizionare și pregătire pentru crize poate împinge în plan secund medicina primară, accesul universal la servicii de sănătate și finanțarea pe termen lung a sistemelor medicale. Pentru cetățeni, diferența este importantă: o fabrică de vaccinuri poate ajuta în crize, dar nu înlocuiește cabinete medicale, personal pregătit, servicii accesibile și spitale funcționale.

Raportul analizează și parteneriatul UE, Uniunea Africană în sănătate. Acesta include cinci direcții principale: producția de vaccinuri și medicamente, sănătatea sexuală și reproductivă, securitatea sanitară prin abordarea One Health, sănătatea digitală și sprijinul pentru institute de sănătate publică din Africa.

În domeniul sănătății sexuale și reproductive, CEPS menționează proiectul SafeBirth Africa, care urmărește reducerea deceselor cauzate de hemoragia postpartum în Côte d’Ivoire, Madagascar, Nigeria, Uganda și Zambia. Raportul notează că hemoragia postpartum provoacă aproximativ 86.000 de decese materne anual în Africa subsahariană, deși poate fi prevenită prin îngrijire și tratamente adecvate.

În zona digitală, inițiativa Team Europe pentru sănătate digitală în Africa are 87 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2024-2027 și 223 de milioane de euro din partea Team Europe. Obiectivul este dezvoltarea unor sisteme digitale de sănătate interoperabile, sigure și utile pentru medicina primară, acoperirea universală și răspunsul la pandemii.

Raportul leagă aceste proiecte de noua Global Health Resilience Initiative, lansată de Comisie în mai 2026. Aceasta pune accent pe pregătire, răspuns rapid, reziliență, lanțuri de aprovizionare, combaterea dezinformării și încrederea în știință. CEPS avertizează însă că reziliența nu trebuie redusă la pregătirea pentru urgențe, ci trebuie conectată la servicii medicale de bază și acoperire universală.

Una dintre criticile centrale ale raportului privește transparența. CEPS arată că informațiile publice despre finanțare, guvernanță, implementare și rezultate sunt limitate. Există descrieri ale proiectelor, dar nu întotdeauna date clare despre bugete, activități, criterii de selecție, rezultate sau evaluări de impact.

Această lipsă de transparență este problematică pentru că Global Gateway folosește în mare parte fonduri publice și instrumente de dezvoltare. Raportul spune că publicul și țările partenere ar trebui să poată vedea mai clar unde merg banii, ce rezultate produc și cum sunt luate deciziile.

CEPS cere ca sănătatea să fie repoziționată în Global Gateway ca domeniu transversal, legat de investiții, cercetare, inovare, diplomație și prioritățile țărilor partenere. Raportul recomandă o mai bună coordonare între Global Gateway, Horizon Europe, NDICI, Global Europe, EU4Health, Digital Europe și viitorul cadru financiar multianual al UE.

Analiza subliniază și importanța implicării reale a țărilor partenere. CEPS avertizează că unele forme de consultare pot rămâne la nivel formal, fără influență reală asupra priorităților și implementării. Pentru ca Global Gateway să funcționeze ca parteneriat, nu doar ca strategie de vizibilitate, țările partenere, societatea civilă, instituțiile regionale, mediul academic și sectorul privat local trebuie să aibă un rol mai puternic.

Raportul ajunge la o concluzie clară: credibilitatea Global Gateway în sănătate nu va depinde doar de câți bani mobilizează UE, ci de capacitatea de a construi parteneriate transparente, de lungă durată și utile pentru sistemele medicale ale țărilor partenere. Dacă sănătatea rămâne sub 10% din portofoliu și este tratată mai ales ca infrastructură, riscul este ca Global Gateway să nu livreze pe deplin promisiunea europeană de reziliență, securitate sanitară și dezvoltare umană.

Raportul CEPS, „Health under the Global Gateway: achievements and future prospects”, face parte din seria „EU R&I and Health Policy to Tackle Global Challenges”. Publicația este semnată de Cosima Lenz, Diana Senczyszyn, Katja Van der Meer și Rukudzo Nyoka și se bazează pe cercetare finanțată de Gates Foundation. CEPS precizează că rezultatele și concluziile aparțin autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile sau politicile Gates Foundation.

Global Gateway a fost lansat în 2021 ca strategie europeană de investiții externe și parteneriate globale. În domeniul sănătății, el este conectat la Strategia globală de sănătate a UE, la Team Europe Initiatives, la parteneriatele cu Uniunea Africană și la noua Global Health Resilience Initiative.