China își extinde influența în AI prin modele și standarde, în timp ce cipurile sale avansate deservesc prioritar piața internă, arată Bruegel

China își construiește influența internațională în inteligența artificială prin modele accesibile și inițiative de guvernanță, înainte ca producția sa de cipuri AI avansate să poată susține o extindere externă pe scară largă, arată o analiză Bruegel publicată la 20 octombrie 2026. Alicia García-Herrero și Théo Storella avertizează că tehnologiile și regulile adoptate acum pot crea dependențe de durată și recomandă Uniunii Europene să participe la definirea standardelor globale, păstrând posibilitatea de a schimba furnizorii.

Pentru Beijing, miza depășește vânzarea unui produs. Construirea unui ecosistem AI comparabil cu cel american presupune investiții foarte mari, pe care nici piața chineză nu le poate amortiza ușor singură. Potrivit autorilor, fiecare dezvoltator străin care învață să lucreze cu instrumente chineze și fiecare companie care le integrează în propriile procese extind piața acestora și pot genera cerere pentru următoarele componente ale aceluiași ecosistem, de la software la procesoare.

Costul serviciilor de calcul este unul dintre avantajele identificate de Bruegel. Electricitatea relativ ieftină, extinderea capacităților de producție și concurența dintre dezvoltatori pot reduce prețul utilizării modelelor găzduite pe infrastructură chineză. În schimb, accesul la cipuri avansate și capacitatea de a le produce rămân constrângeri importante. Analiza arată că Huawei prioritizează cererea internă, alimentată și de restricțiile asupra accesului la procesoarele americane cele mai performante. Autorii văd posibilitatea unor exporturi mai competitive pe măsură ce oferta crește, fără să indice un calendar comercial cert.

Modelele cu parametri publicați, cunoscute ca open-weight, oferă deja o cale de extindere internațională. Dezvoltatorii le pot descărca, adapta și rula pe infrastructură proprie, în condițiile licenței. Accesul la parametri nu înseamnă însă că întregul sistem este automat disponibil fără restricții. O versiune publicată poate rămâne utilizabilă, în timp ce accesul la generații noi, compatibilitatea și îmbunătățirile depind în continuare de deciziile furnizorului.

Această diferență este importantă pentru firmele care își construiesc activitățile în jurul unui singur model. Chiar dacă pot păstra versiunea existentă, schimbarea furnizorului poate necesita adaptarea aplicațiilor și a proceselor interne. Bruegel avertizează că o eventuală limitare a accesului la actualizări ar putea transforma popularitatea modelelor chineze într-o sursă de influență. Posibilitatea unor versiuni viitoare mai puțin deschise are și o explicație comercială: accesul gratuit sau foarte ieftin nu asigură automat profitabilitatea dezvoltatorilor.

La 16 octombrie, ministerele chineze ale Comerțului și Științei și Tehnologiei au deschis o consultare asupra extinderii catalogului tehnologiilor interzise ori restricționate la export. Propunerea privește 40 de tehnologii: 23 din AI, cinci din biomedicină și 12 din sectorul fotovoltaic. Consultarea se încheie la 15 noiembrie 2026; forma definitivă a catalogului revizuit rămâne de stabilit.

În paralel, înregistrarea prealabilă temporară a exporturilor vizate se aplică deja din 16 octombrie, până la intrarea în vigoare a catalogului revizuit. Obligația include operațiunile începute, dar încă nefinalizate, și acoperă, între altele, transferul proprietății tehnologiei către străinătate, licențierea utilizării în afara Chinei și trecerea proprietății ori a controlului efectiv la o entitate străină. Înregistrarea permite autorităților să colecteze informații despre părți, destinație, tehnologie și utilizare; nu echivalează cu aplicarea anticipată a tuturor interdicțiilor propuse.

Anexa vizează tehnologii care îndeplinesc criterii specifice, inclusiv anumite modele antrenate pe date chineze considerate sensibile, componente ale modelelor avansate, agenți AI, proiectarea cipurilor și conectarea clusterelor de calcul. Tehnologiile deja intrate în domeniul public prin publicare deschisă sau lucrări științifice sunt excluse din sfera anunțată. Pentru unele operațiuni viitoare, inclusiv publicarea deschisă, cercetarea comună și anumite instalări pe infrastructură proprie în străinătate, autoritățile prevăd facilități precum licențierea automată.

Clarificările Ministerului Comerțului disting transferul tehnologiei de folosirea ei ca serviciu. Instalarea în străinătate a unor tehnologii din categoria restricționată ar intra în regimul de export propus, în timp ce accesul la modele prin interfețe de programare a aplicațiilor, aplicații, pagini web sau servicii software online nu este inclus în gestionarea exportului tehnologiei marilor modele. Pentru un utilizator european, diferența privește posibilitatea de a instala și controla modelul pe infrastructura aleasă, față de accesarea unui serviciu operat de furnizor. Aceste prevederi nu anunță blocarea tuturor modelelor chineze sau a tuturor actualizărilor către UE.

Legătura dintre modele și hardware poate conta chiar și fără asemenea restricții. NVIDIA beneficiază de ecosistemul software CUDA, folosit pe scară largă de dezvoltatori, iar Huawei își construiește alternativa CANN pentru procesoarele Ascend. Bruegel observă că adoptarea internațională a CANN este mult mai redusă, dar generații de modele tot mai bine adaptate hardware-ului chinez pot diminua treptat costurile trecerii la acesta. Astfel, răspândirea software-ului poate pregăti piața pentru vânzarea ulterioară a procesoarelor.

Influența instituțională completează această strategie. Acordul de înființare a World Artificial Intelligence Cooperation Organization, WAICO, a fost semnat la Shanghai de reprezentanții a 29 de state la 16 iulie 2026. Bruegel indică o creștere la 38 de membri la începutul lui septembrie. Organizația urmărește cooperarea în dezvoltarea AI, formarea specialiștilor, modelele deschise și regulile de guvernanță; funcționarea sa practică este încă puțin testată, iar participarea nu dovedește adoptarea integrală a unor standarde chineze.

Autorii compară această ofertă, orientată în special spre țările în curs de dezvoltare, cu inițiativa americană Pax Silica, lansată în decembrie 2025 și axată pe lanțurile de aprovizionare pentru minerale critice, semiconductori și infrastructură AI. Planul chinez pentru guvernanța globală din 2025 susține dezvoltarea standardelor prin organisme internaționale precum ITU, ISO și IEC. Pentru Europa, riscul identificat de Bruegel este ca reguli promovate de Beijing să devină uzuale în piețe emergente înainte ca UE să își consolideze influența, inclusiv acolo unde sistemele continuă să folosească procesoare americane.

Mesajul de deschidere al Chinei are totuși limite. Autorii observă că restricțiile asupra exportului de pământuri rare pot încuraja aceleași țări pe care Beijingul le atrage prin modele și cooperare să își diversifice aprovizionarea. Accesibilitatea unei componente a ecosistemului nu elimină dependențele create în alte segmente, iar alegerea unei tehnologii trebuie evaluată împreună cu condițiile de utilizare și posibilitatea de înlocuire.

Bruegel recomandă UE să participe la forumurile de guvernanță inițiate de China, inclusiv WAICO, fără să valideze în avans un anumit model de reguli. Pentru companii, autorii susțin alegerea pe baza prețului și calității în afara domeniilor sensibile pentru securitatea națională, împreună cu pregătirea schimbării furnizorului dacă apar restricții sau condiții mai puțin favorabile. Europa ar trebui, în această viziune, să își folosească experiența de reglementare și avantajele în echipamentele pentru fabricarea cipurilor pentru a construi parteneriate în infrastructura de calcul și guvernanță.