Comisia cere platformelor să verifice comercianții și să elimine rapid ofertele de medicamente falsificate

Comisia Europeană cere o aplicare mai fermă a regulilor existente pentru a împiedica vânzarea și promovarea online a medicamentelor falsificate sau comercializate ilegal, inclusiv prin marile platforme digitale. Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, a spus în Parlamentul European că răspunsul trebuie să combine securizarea lanțului legal de aprovizionare cu verificarea comercianților, eliminarea ofertelor ilegale, controalele vamale, cooperarea penală și informarea pacienților.

Várhelyi a prezentat problema ca pe una de siguranță a pacienților, nu doar de protecție a mărcilor sau de comerț electronic. Un medicament falsificat poate conține o substanță diferită de cea declarată, o doză incorectă sau poate să nu conțină deloc ingredientul activ, iar site-urile și comercianții ilegali pot imita aparența unor canale legitime. Creșterea cumpărăturilor online face ca diferența dintre o farmacie autorizată, un comerciant nereglementat și o ofertă frauduloasă să fie mai dificil de recunoscut pentru utilizatorul obișnuit.

Sistemul european încearcă să intervină mai întâi în circuitul legal al medicamentelor. Comisia a reamintit că normele europene privind medicamentele falsificate impun elemente de siguranță pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripție, inclusiv un identificator unic și un dispozitiv care permite detectarea manipulării ambalajului. Rețeaua care conectează producători, distribuitori și farmacii permite verificarea autenticității unui pachet înainte ca acesta să ajungă la pacient.

Problema este diferită atunci când produsul intră în UE sau ajunge la consumator printr-un canal care nu face parte din lanțul farmaceutic autorizat. În această zonă, Comisia leagă politica de sănătate de regulile digitale, controlul vamal și cooperarea polițienească și judiciară. Medicamentul poate fi prezentat pe un site care imită o farmacie, promovat printr-o reclamă pe o platformă sau vândut printr-un comerciant care operează dintr-o altă jurisdicție, ceea ce face dificilă intervenția unei singure autorități naționale.

Pentru farmaciile online legale există deja un instrument european destinat consumatorilor. Logoul comun al UE permite identificarea comercianților autorizați și ar trebui să trimită utilizatorul către registrul național relevant, astfel încât acesta să poată verifica dacă site-ul de la care intenționează să cumpere funcționează legal. Comisia a subliniat însă că logo-urile și etichetele nu sunt suficiente atunci când în spatele ofertelor se află rețele organizate sau comercianți care își schimbă rapid identitatea și canalele de vânzare.

Aici intervine Digital Services Act. În răspunsul dat eurodeputaților, Várhelyi a spus că responsabilitatea platformelor mari nu se limitează la găzduirea pasivă a ofertelor. Pentru vânzarea și publicitatea produselor medicinale ilegale, platformele trebuie să verifice identitatea comercianților, să reacționeze rapid atunci când primesc notificări din partea autorităților competente și să elimine conținutul care este ilegal.

Dezbaterea din Parlament a pus accent și pe publicitatea online. Mai mulți eurodeputați au susținut că platformele, motoarele de căutare și rețelele sociale nu trebuie să devină canale prin care comercianții ilegali cumpără vizibilitate pentru produse care se prezintă drept medicamente sau soluții terapeutice. Problema nu este, prin urmare, limitată la momentul tranzacției, deoarece pacientul poate fi atras către un comerciant nereglementat printr-o reclamă sau o recomandare care imită comunicarea medicală legitimă.

Comisia a adus în discuție și suplimentele alimentare care sunt promovate ca având capacitatea de a vindeca, trata sau preveni boli. Várhelyi a explicat că simpla etichetare comercială a unui produs drept „supliment” nu permite evitarea legislației farmaceutice dacă produsul este prezentat ca având o funcție medicinală. Într-un asemenea caz, intră în joc normele aplicabile medicamentelor și cerințele privind autorizarea introducerii pe piață.

Această delimitare este importantă pentru că nu toate suplimentele alimentare sunt medicamente și nu trebuie descrise ca atare. Problema ridicată de Comisie apare atunci când unui produs îi sunt atribuite efecte de tratare sau prevenire a bolilor, iar promovarea sa încearcă să creeze pentru consumator impresia că achiziționează o soluție medicală fără ca produsul să fi trecut prin procedura necesară pentru un medicament.

Várhelyi a legat combaterea fenomenului și de controalele la frontieră. Produsele ilegale cumpărate online pot intra în piața europeană prin fluxuri comerciale și colete transfrontaliere, ceea ce implică autoritățile vamale și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Detectarea importurilor frauduloase devine astfel parte a aceluiași lanț de protecție ca verificarea farmaciilor și aplicarea regulilor digitale.

Dimensiunea penală este la fel de importantă. Comisia consideră că falsificarea medicamentelor nu poate fi tratată exclusiv ca o încălcare a proprietății intelectuale, deoarece poate produce efecte directe asupra vieții și sănătății oamenilor. Investigarea rețelelor care operează în mai multe state necesită schimb de informații și coordonare între autoritățile naționale, Europol, Eurojust și alte structuri europene relevante.

În dezbatere a fost invocată și Convenția Medicrime a Consiliului Europei, care creează un cadru pentru incriminarea falsificării produselor medicale și a altor activități conexe care amenință sănătatea publică. Várhelyi a atras atenția asupra participării încă limitate a statelor UE la acest instrument și a prezentat extinderea cooperării penale drept o componentă a răspunsului la caracterul transfrontalier al pieței ilegale.

Comisarul a menționat și operațiuni comune desfășurate împotriva rețelelor de medicamente ilegale, inclusiv cooperarea coordonată de Europol cu autorități din mai multe țări. Dosarul aflat la baza acestui articol nu conține însă sursa operațională primară necesară pentru verificarea independentă a cifrelor privind confiscările, site-urile închise sau persoanele arestate, motiv pentru care aceste valori nu sunt preluate ca date confirmate în articol.

Aceeași precauție este necesară pentru sancțiunile împotriva unor platforme online invocate în intervenția inițială a Comisiei. Transcriptul include valori concrete asociate unor proceduri Digital Services Act, dar documentele oficiale ale acelor decizii nu fac parte din dosarul verificat pentru această știre. Ele nu sunt, prin urmare, folosite aici ca dovadă a acțiunilor împotriva medicamentelor falsificate.

Mesajul mai larg al Comisiei este că legislația relevantă există deja în mai multe domenii, dar efectul ei depinde de aplicarea coordonată. Normele farmaceutice protejează circuitul legal al medicamentelor, Digital Services Act stabilește responsabilități pentru serviciile online, autoritățile vamale controlează intrarea mărfurilor, iar instrumentele de cooperare judiciară și polițienească pot fi folosite împotriva rețelelor transfrontaliere.

Eurodeputații au insistat tocmai asupra diferenței dintre existența regulilor și aplicarea lor efectivă. În mai multe intervenții s-a cerut eliminarea mai rapidă a reclamelor și ofertelor ilegale, o responsabilitate mai mare pentru platformele care facilitează accesul la acestea și instrumente mai clare prin care consumatorii să poată verifica dacă o farmacie sau un comerciant online este legitim.

Comisia nu a anunțat în această dezbatere un nou act legislativ unic care să înlocuiască toate aceste mecanisme. Poziția exprimată de Várhelyi este că protecția pacienților necesită folosirea mai eficientă și coordonată a instrumentelor deja existente, împreună cu o cooperare mai puternică între autoritățile sanitare, platforme, servicii de aplicare a legii, vamă și justiție.

Pentru consumator, distincția esențială rămâne între un produs oferit printr-un canal farmaceutic autorizat și unul vândut prin surse care nu pot fi verificate. În contextul comerțului online, protecția nu depinde numai de autenticitatea pachetului, ci și de posibilitatea de a verifica cine vinde produsul, dacă vânzătorul are dreptul să îl comercializeze și dacă afirmațiile terapeutice asociate acestuia respectă legislația europeană.