
Comisia Europeană a deschis două apeluri Horizon Europe în valoare totală de 297 milioane EUR pentru proiecte de cercetare și inovare în inteligență artificială, infrastructuri de calcul, robotică, centre de date, fotonică și alte tehnologii digitale. Cele 12 teme de finanțare, lansate la 17 noiembrie 2026 în cadrul programului de lucru „Digital, industrie și spațiu”, urmăresc dezvoltarea unor capacități tehnologice europene și reducerea dependențelor de furnizori externi. Organizațiile interesate pot depune propuneri până la 18 martie 2027. Finanțarea va fi acordată proiectelor selectate în urma evaluării competitive, în condițiile specifice fiecărei teme.
Pe scurt
-
297 milioane EUR sunt disponibile în două apeluri Horizon Europe, cu 12 teme și termen de depunere la 18 martie 2027. Este vorba despre bugete indicative pentru proiecte viitoare, nu plăți deja efectuate.
-
107 milioane EUR sunt rezervate pentru patru teme de inteligență artificială, inclusiv dezvoltarea modelelor avansate, aplicații industriale, robotică și cooperare internațională privind utilizarea tehnologiei.
-
112 milioane EUR vizează trei teme privind infrastructura de date și calcul. Finanțarea acoperă procesarea descentralizată a datelor pentru IA, proiecte-pilot de infrastructură cloud–edge–telecomunicații și reducerea consumului energetic al centrelor de date.
-
49 milioane EUR sunt destinate lumilor virtuale și standardizării digitale, iar alte 29 milioane EUR susțin dispozitive fotonice cu consum redus și analiza tehnologiilor emergente.
-
Proiectele trebuie să îndeplinească cerințele fiecărui apel, inclusiv condițiile de eligibilitate, tipul acțiunii, criteriile de evaluare și regulile de formare a consorțiilor. Deschiderea finanțării nu garantează selectarea unei propuneri.
Cele două apeluri au fost deschise la 17 noiembrie. Ele finanțează cercetarea și inovarea în tehnologii digitale, cu accent pe inteligența artificială, infrastructura de calcul, fotonică și lumi virtuale.
Pachetul este inclus în programul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027, în componenta dedicată digitalizării, industriei și spațiului. Cele 12 teme urmăresc trei direcții majore: consolidarea autonomiei tehnologice europene, dezvoltarea infrastructurilor de date și IA de încredere și aplicarea tehnologiilor digitale în produse, servicii și procese industriale.
Din punct de vedere bugetar, pachetul este împărțit între apelul HORIZON-CL4-2027-04, cu o alocare indicativă de 272 milioane EUR pentru 11 teme, și apelul HORIZON-CL4-2027-05, care conține o temă distinctă de cercetare în fotonică, cu 25 milioane EUR.
Finanțările nu au fost acordate încă unor companii sau institute de cercetare. Participanții trebuie să pregătească propuneri, să îndeplinească cerințele programului și să treacă prin procedura de evaluare și selecție. Numărul proiectelor care vor primi efectiv sprijin depinde de rezultatele competițiilor și de acordurile de grant încheiate ulterior.
Prima categorie de finanțări, în valoare de 107 milioane EUR, cuprinde patru teme dedicate direct inteligenței artificiale.
Cea mai mare alocare individuală din această categorie, 44 milioane EUR, este destinată inițiativei europene pentru IA de frontieră. Proiectele urmăresc dezvoltarea unor soluții avansate care să combine performanța tehnologică, siguranța sistemelor și eficiența utilizării resurselor de calcul.
Tema este asociată inițiativei EU Frontier AI și prevede legături cu RAISE, resursa europeană destinată cercetării științifice în domeniul IA. Scopul este dezvoltarea capacităților europene de cercetare, inclusiv pentru modele și metode avansate care nu depind exclusiv de tehnologii produse în afara Uniunii.
Documentația indică finanțarea orientativă a unui proiect major, cu o contribuție europeană de aproximativ 44 milioane EUR. Aceasta este o estimare din programul de lucru, nu o sumă atribuită deja unui consorțiu.
O altă temă, cu o alocare de 42 milioane EUR, urmărește dezvoltarea unor soluții de inteligență artificială pentru probleme concrete din sectoarele prioritare ale strategiei europene Apply AI.
Programul de lucru indică o contribuție europeană orientativă de aproximativ 14 milioane EUR per proiect, cu trei proiecte preconizate pentru finanțare. Evaluarea va trebui să țină cont de rezultatele tehnologice, utilitatea propunerilor și condițiile specifice temei.
Pentru robotica industrială bazată pe IA sunt disponibile 18 milioane EUR. Tema urmărește îmbunătățirea integrării sistemelor robotice în procesele industriale și eliminarea unor obstacole care împiedică utilizarea lor pe scară largă de către întreprinderi.
O problemă identificată în documentație este diferența dintre existența unor componente robotice performante și capacitatea de a le integra în soluții complete, adaptate nevoilor fabricilor și altor utilizatori industriali.
Finanțarea urmărește demonstrarea unor soluții care pot fi utilizate în condiții reale, inclusiv prin integrarea sistemelor de percepție, control și adaptare la medii de lucru diferite.
A patra temă din această categorie are o valoare de trei milioane EUR și privește cooperarea internațională în domeniul IA. Ea urmărește sprijinirea adaptării unor soluții și capacități dezvoltate în Europa pentru utilizarea lor în țări cu venituri mici și medii.
A doua categorie majoră reunește 112 milioane EUR și se concentrează asupra infrastructurii de date, procesării distribuite și eficienței energetice.
Un apel de 35 milioane EUR urmărește dezvoltarea unor noi metode de procesare descentralizată și federată a datelor pentru inteligența artificială. În loc ca toate operațiunile să fie concentrate într-un singur centru de calcul, proiectele trebuie să exploreze distribuirea activităților între infrastructuri cloud și echipamente aflate mai aproape de utilizatori, cunoscute drept edge computing.
Această abordare poate reduce nevoia de transfer al unor volume mari de date, poate îmbunătăți timpul de răspuns și poate permite utilizarea unor resurse de calcul distribuite. Rezultatele depind însă de arhitectura tehnică și de condițiile în care datele pot fi procesate, partajate și protejate.
Comisia dorește ca soluțiile să poată funcționa pe parcursul întregului ciclu de viață al unui sistem de IA, de la colectarea datelor și antrenarea modelelor până la ajustarea și utilizarea lor.
Programul prevede orientativ finanțarea a două proiecte, cu aproximativ 17,5 milioane EUR pentru fiecare, fără ca această estimare să elimine posibilitatea selectării unor propuneri cu bugete diferite.
Alte 38 milioane EUR sunt dedicate proiectelor-pilot bazate pe infrastructura europeană Connected, Collaborative Computing, sau 3C. Inițiativa urmărește convergența dintre rețelele de telecomunicații, infrastructurile de calcul de proximitate și serviciile cloud.
Finanțarea va susține demonstratoare orientate către cererea din industrie, pentru a testa modul în care resurse de calcul distribuite pot fi conectate și utilizate într-un sistem interoperabil.
Ultima temă din această categorie, cu 39 milioane EUR, privește eficiența energetică și sustenabilitatea procesării IA în centrele de date.
Creșterea utilizării modelelor de inteligență artificială determină o cerere suplimentară pentru procesoare, sisteme de răcire și alimentare electrică. Aceste infrastructuri pot deveni costisitoare nu doar financiar, ci și prin consumul de energie, apă și alte resurse.
Comisia solicită proiecte care să demonstreze tehnologii capabile să reducă impactul energetic și de mediu al procesării IA. Activitățile pot include soluții pentru operarea infrastructurii, gestionarea consumului și optimizarea resurselor de calcul, în condițiile prevăzute de tema oficială.
Programul de lucru estimează finanțări de aproximativ 9–10 milioane EUR per proiect, cu patru proiecte preconizate.
O a treia categorie, cu 49 milioane EUR, susține dezvoltarea tehnologiilor pentru lumi virtuale și participarea europeană la standardizarea digitală internațională.
Cea mai mare alocare, 39 milioane EUR, este destinată componentelor hardware avansate pentru medii virtuale. Proiectele pot viza dispozitive de afișare, căști de realitate extinsă, senzori, sisteme haptice și alte tehnologii necesare interacțiunii cu mediile digitale.
Comisia urmărește îmbunătățirea performanței și a eficienței acestor componente, astfel încât aplicațiile de realitate virtuală și mixtă să poată fi utilizate într-o gamă mai mare de activități industriale și profesionale.
Programul prevede orientativ opt proiecte, cu o contribuție europeană estimată între 4,8 și 5,6 milioane EUR pentru fiecare.
O temă distinctă, de trei milioane EUR, urmărește sprijinirea unui ecosistem european pentru lumi virtuale și Web 4.0, inclusiv cooperarea dintre organizații, dezvoltarea capacităților și facilitarea utilizării tehnologiilor.
Alte șapte milioane EUR sunt rezervate participării actorilor europeni la activitățile internaționale de standardizare digitală.
Standardele tehnice influențează interoperabilitatea produselor, accesul la piețe și compatibilitatea între sisteme. Participarea la elaborarea lor poate avea consecințe pentru poziția companiilor europene, chiar și în absența unei noi tehnologii dezvoltate direct prin proiectele finanțate.
Ultima categorie, de 29 milioane EUR, include două teme privind fotonica și anticiparea evoluției tehnologice.
Dintre acestea, 25 milioane EUR sunt alocate dezvoltării unor dispozitive fotonice integrate, cu funcționalități avansate și consum energetic foarte redus.
Fotonica utilizează lumina pentru transmiterea sau prelucrarea informației și este importantă pentru comunicații, senzori și anumite aplicații de calcul. Comisia urmărește îmbunătățirea integrării și eficienței dispozitivelor, inclusiv prin soluții care pot reduce consumul de energie al sistemelor electronice și optice.
Tema este inclusă într-un apel separat, HORIZON-CL4-2027-05, iar programul de lucru estimează finanțarea a șase proiecte, cu o contribuție de aproximativ 3–5 milioane EUR per proiect.
Celelalte patru milioane EUR finanțează analiza prospectivă și anticiparea unor tehnologii digitale emergente, pentru a identifica din timp domenii cu potențial de impact asupra competitivității și autonomiei industriale a Uniunii.
Programul utilizează mai multe categorii de acțiuni. Proiectele de cercetare și inovare, marcate RIA, urmăresc dezvoltarea de cunoștințe, tehnologii și soluții noi. Acțiunile de inovare, marcate IA, pun un accent mai mare pe demonstrare, testare și apropierea tehnologiilor de utilizarea practică. Acțiunile de coordonare și sprijin, CSA, pot finanța activități de cooperare, standardizare sau dezvoltare a ecosistemelor relevante.
Tipul acțiunii influențează regulile financiare și cerințele proiectului. În condițiile generale Horizon Europe, organizațiile pot participa ca membri ai unor consorții internaționale atunci când tema prevede această formă, dar eligibilitatea depinde de tipul participantului, țara de stabilire și eventualele condiții suplimentare de securitate sau autonomie tehnologică.
Apelurile sunt accesibile prin portalul european Funding & Tenders, unde fiecare temă are propriul identificator, documentație și formulare de depunere.
Pentru cercetătorii, universitățile și companiile din România, oportunitățile trebuie evaluate individual. Deschiderea unui apel european nu înseamnă existența unei alocări naționale garantate, iar selecția depinde de calitatea propunerii și de criteriile stabilite pentru fiecare temă.
Termenul comun anunțat este 18 martie 2027. Conform programului de lucru, termenele sunt calculate la ora 17:00, ora locală a Bruxellesului, iar documentația prevede posibilitatea unor ajustări administrative în condițiile stabilite.
Bugetele înscrise în program sunt indicative și depind de disponibilitatea creditelor bugetare pentru 2027. Contribuția așteptată per proiect și numărul estimativ de proiecte nu reprezintă rezultate deja stabilite ale selecției.
Documente și surse principale
-
Programul de lucru Horizon Europe 2026–2027 pentru digitalizare, industrie și spațiu
Anexa VII · Decizia C(2026) 6687/2
Comisia Europeană
EN
PDF
Documentul juridic și tehnic cu identificatorii apelurilor, finanțările indicative, tipurile de proiecte și condițiile de participare.
Consultă programul integral

















