AcasăEuropaNouă candidați la instanțele UE au primit avize nefavorabile în patru ani,...


Nouă candidați la instanțele UE au primit avize nefavorabile în patru ani, iar guvernele au respectat toate evaluările

Băncile judecătorilor și mesele avocaților în sala principală a Curții de Justiție din Luxemburg.
Sala principală de ședință a Curții de Justiție a Uniunii Europene, la Luxemburg, fotografiată în mai 2026. Candidații la instanțele UE sunt evaluați de un comitet independent înaintea numirii.

Nouă dintre cele 70 de avize emise în perioada martie 2022–februarie 2026 de comitetul responsabil cu verificarea candidaților la instanțele Uniunii Europene au fost nefavorabile, iar guvernele statelor membre au respectat în toate cazurile evaluările primite. Potrivit celui de-al optulea raport de activitate al comitetului prevăzut de articolul 255 din Tratatul privind funcționarea UE, toate cele nouă avize negative au vizat candidați propuși pentru primul mandat. Aceștia reprezintă 27% dintre cele 33 de candidaturi noi evaluate, în timp ce niciunul dintre cei 37 de candidați pentru reînnoirea mandatului nu a primit un aviz nefavorabil.

Pe scurt

  1. Comitetul articolului 255 a emis 70 de avize între 1 martie 2022 și 28 februarie 2026: 61 favorabile și nouă nefavorabile. Toate avizele negative au vizat persoane propuse pentru primul mandat.

  2. Nouă dintre cei 33 de candidați la primul mandat, adică 27%, au primit avize nefavorabile. Cinci candidau la Tribunalul UE, iar patru la Curtea de Justiție. Toate cele 37 de evaluări pentru reînnoirea mandatelor au fost favorabile.

  3. Guvernele statelor membre au urmat toate avizele comitetului. Avizele sunt consultative în sens juridic, iar numirile sunt decise de comun acord de reprezentanții guvernelor, după evaluare.

  4. Durata medie a unei evaluări a fost de 69 de zile. Comitetul examinează competența juridică, experiența, capacitatea de exercitare a funcției, cunoștințele lingvistice, aptitudinile de lucru internațional și garanțiile de independență și integritate.

  5. Din 2010, comitetul a emis 313 avize, dintre care 36 nefavorabile. Niciunul dintre avizele nefavorabile din întreaga perioadă nu a vizat reînnoirea unui mandat. Evaluările individuale nu sunt publicate.

Constatarea rezultă din al optulea raport de activitate al comitetului, publicat de Consiliul Uniunii Europene la 17 noiembrie 2026. Documentul acoperă perioada 1 martie 2022–28 februarie 2026 și descrie atât rezultatele evaluărilor, cât și metodele utilizate pentru examinarea candidaților. În total, au fost emise 70 de avize: 61 favorabile și nouă nefavorabile. Raportul face însă o distincție esențială între persoanele propuse pentru un prim mandat și cele care solicită reînnoirea unui mandat de șase ani. Toate avizele nefavorabile au aparținut primei categorii. Dintre cele nouă evaluări negative, cinci au vizat candidați la funcția de judecător al Tribunalului Uniunii Europene, iar patru persoane propuse pentru un prim mandat la Curtea de Justiție. Pentru reînnoiri, comitetul a emis exclusiv avize favorabile.

Raportul precizează că guvernele au urmat toate avizele comitetului în perioada analizată. În practică, niciun candidat evaluat nefavorabil în această perioadă nu a fost numit în pofida avizului. Această consecvență arată influența instituțională a comitetului, deși acesta nu are competența formală de a numi judecători și avocați generali.

Potrivit tratatelor, procedura începe în statele membre. Guvernul statului interesat propune o persoană pentru un post vacant sau pentru reînnoirea mandatului, în conformitate cu regulile naționale relevante. Urmează examinarea de către comitetul articolului 255, care apreciază dacă persoana îndeplinește cerințele profesionale și de independență prevăzute în tratate. Ultima etapă este numirea prin acordul comun al reprezentanților guvernelor statelor membre.

Această succesiune a fost clarificată și de Curtea de Justiție în hotărârea Valančius, pronunțată la 29 iulie 2024, într-o cauză referitoare la procedura națională de selectare a unui candidat la Tribunalul UE. Curtea a arătat că procedurile naționale rămân, în principiu, de competența fiecărui stat membru, dar trebuie să respecte cerințele europene privind independența și aptitudinea pentru exercitarea unei funcții judiciare înalte.

Comitetul examinează candidatul propus de statul membru și verifică dacă îndeplinește cerințele funcției. Evaluarea europeană completează selecția națională, iar numirea rămâne în competența reprezentanților guvernelor.

Raportul subliniază importanța procedurilor naționale deschise, transparente și riguroase. Comitetul consideră că organizarea unei selecții publice, cu examinarea candidaților de către un organism independent și calificat, poate contribui la obiectivitatea propunerilor. În aproape jumătate dintre statele membre, potrivit informațiilor examinate, candidaturile sunt evaluate de organisme naționale alcătuite în principal din persoane independente și cu calificare juridică relevantă. Într-o mare majoritate a statelor sunt organizate în mod regulat apeluri deschise pentru depunerea candidaturilor.

Comitetul precizează însă că absența unui apel public sau a unei comisii naționale independente nu conduce automat la un aviz nefavorabil. Sunt analizate ansamblul condițiilor de numire și meritele persoanei propuse. În sens invers, existența unei proceduri naționale complexe și credibile nu obligă comitetul european să dea un aviz pozitiv unei persoane pe care o consideră nepotrivită pentru funcția respectivă.

Comitetul aplică șase categorii de criterii: capacitățile juridice, experiența profesională, aptitudinea de a exercita funcția de judecător, competențele lingvistice, capacitatea de a lucra într-o echipă internațională formată din juriști proveniți din sisteme diferite și garanțiile privind independența, imparțialitatea, probitatea și integritatea. Evaluarea este globală. O deficiență semnificativă într-un singur domeniu poate justifica însă un aviz nefavorabil dacă afectează capacitatea persoanei de a exercita funcția.

Pentru primul mandat, verificarea presupune examinarea unui dosar profesional extins și o audiere. Guvernele trebuie să comunice motivele pentru care au propus candidatul, informații despre selecția națională și documentele relevante pentru aprecierea competențelor. Candidații transmit un curriculum vitae într-un format armonizat, documente privind activitatea profesională, una până la trei publicații ori lucrări juridice și prezentări ale unor cauze complexe în care au fost implicați. Comitetul precizează că nu favorizează automat profilurile academice în raport cu cele ale judecătorilor, avocaților sau altor juriști. Lipsa publicațiilor nu constituie, în sine, un motiv de respingere, dacă aptitudinile profesionale sunt demonstrate prin alte elemente.

Audierea candidaților noi durează aproximativ o oră. Prima parte este consacrată prezentării profesionale și unui caz juridic complex, iar restul discuției permite membrilor comitetului să examineze capacitatea de analiză, raționamentul juridic, cunoașterea dreptului UE și aptitudinea de a lucra în mediul multilingv al instanțelor europene.

Pentru persoanele propuse la reînnoirea mandatului, evaluarea are o structură diferită. Comitetul analizează activitatea desfășurată în instanță, inclusiv cauzele finalizate și cele pendinte în care judecătorul a fost raportor. Sunt examinate tipurile de cauze, complexitatea lor și durata procedurilor, cu raportare la termenele indicative interne și la dosare comparabile. Aceste date trebuie interpretate în context. Durata unei cauze poate depinde de complexitatea juridică, procedurile aplicabile, volumul probelor și activitatea completului de judecată, nu exclusiv de performanța unui singur judecător. Raportul arată că analiza performanței pentru reînnoirea mandatelor a devenit mai detaliată în perioada 2022–2026, pe baza experienței acumulate de comitet și a cooperării cu instanțele europene.

În cei patru ani examinați, comitetul a desfășurat 21 de reuniuni, de regulă de una sau două zile. Numărul de evaluări a variat în funcție de calendarul reînnoirilor: 13 în 2022, șapte în 2023, 30 în 2024 și 20 în 2025. În primele două luni din 2026 nu a fost emis niciun aviz inclus în perioada raportului. Activitatea este ciclică, deoarece mandatele judecătorilor și avocaților generali durează șase ani, iar componența instanțelor este reînnoită parțial la fiecare trei ani.

Durata medie de evaluare a unui candidat a fost de 69 de zile. În 53% dintre cazuri, procedura a durat între 45 și 90 de zile, în 27% mai puțin de 45 de zile și în 20% peste 90 de zile. Comitetul estimează că o evaluare necesită, în condiții obișnuite, cel puțin trei până la cinci săptămâni pentru obținerea documentelor, traduceri și examinarea dosarului.

La data raportului, sistemul jurisdicțional al Uniunii cuprindea 92 de posturi: 27 de judecători și 11 avocați generali la Curtea de Justiție și 54 de judecători la Tribunal. Comitetul a fost înființat în urma Tratatului de la Lisabona și și-a început activitatea în martie 2010. În această perioadă, el a devenit o etapă permanentă a procedurii de numire.

De la înființare până la 28 februarie 2026, comitetul a emis 313 avize privind candidații la instanțele UE, dintre care 277 favorabile și 36 nefavorabile. Toate cele 36 de avize negative au vizat persoane propuse pentru un prim mandat. Raportul calculează că acestea reprezintă 22% dintre cele 163 de candidaturi noi evaluate în întreaga perioadă. Prin comparație, ponderea avizelor nefavorabile pentru primul mandat a fost de 27% în perioada martie 2022–februarie 2026. Această diferență trebuie interpretată cu prudență, deoarece numărul și profilul candidaturilor variază între ciclurile de reînnoire.

Un alt element important privește transparența. Comitetul publică rapoarte detaliate despre criteriile, procedurile și rezultatele agregate, dar nu face publice evaluările individuale ale candidaților. Membrii consideră că divulgarea motivelor detaliate din fiecare dosar ar putea afecta viața privată a persoanelor evaluate și confidențialitatea deliberărilor necesare procedurii de numire. Prin urmare, raportul nu permite identificarea candidaților care au primit avize negative și nici atribuirea unui anumit motiv de respingere vreunei persoane. Datele nu trebuie folosite pentru speculații despre candidați din state membre specifice.

Confidențialitatea protejează procesul de evaluare, dar limitează și posibilitatea publicului de a examina individual argumentele care au condus la un aviz nefavorabil. Comitetul încearcă să compenseze această limitare prin publicarea metodologiei și a statisticilor privind activitatea sa. Raportul explică atât cerințele tratatelor, cât și modul în care acestea sunt aplicate pentru candidații cu experiență profesională diferită.

Comitetul este alcătuit din șapte persoane provenite dintre foști membri ai instanțelor Uniunii, membri ai instanțelor supreme naționale și juriști de competență recunoscută. Unul dintre membri este propus de Parlamentul European, iar numirea componenței este realizată de Consiliu, la inițiativa președintelui Curții de Justiție. În perioada analizată, comitetul a fost prezidat de Allan Rosas, fost judecător la Curtea de Justiție. Secretariatul său administrativ este asigurat de Secretariatul General al Consiliului.






























RELATED ARTICLES