AcasăEuropaComisia Europeană cere industriei și cetățenilor să spună ce împiedică extinderea dronelor...


Comisia Europeană cere industriei și cetățenilor să spună ce împiedică extinderea dronelor în Europa

Aerial view of a drone flying over snow-covered mountains with dramatic clouds.
Comisia Europeană analizează dacă strategia adoptată în 2022 mai răspunde evoluțiilor tehnologice și obstacolelor întâlnite de operatorii de drone.

Comisia Europeană a deschis o consultare pentru a afla ce rezultate a produs strategia europeană pentru drone din 2022 și ce obstacole continuă să limiteze folosirea comercială a dronelor și a aeronavelor electrice cu decolare și aterizare verticală.

Pe scurt

  1. Direcția Generală Mobilitate și Transporturi a Comisiei cere producătorilor, operatorilor, furnizorilor de servicii, cercetătorilor, investitorilor, autorităților și asociațiilor profesionale să descrie progresele realizate după 2022 și problemele care încă împiedică extinderea pieței. Separat, cetățenii pot răspunde unui chestionar despre siguranță, viață privată, efectele asupra mediului și aplicațiile pe care le-ar accepta în viitor.

  2. Strategia actuală prevede folosirea mai largă a dronelor pentru intervenții de urgență, inspecția infrastructurii, monitorizarea mediului, cartografiere și livrarea rapidă a medicamentelor sau probelor biologice. Comisia vrea să verifice dacă normele, tehnologia și condițiile de piață permit acum trecerea de la proiecte limitate la servicii comerciale operate la scară mai mare.

  3. Răspunsurile pot fi trimise până la 6 septembrie 2026 și vor fi folosite în evaluarea Strategiei europene pentru drone 2.0. Comisia nu a anunțat încă ce modificări va propune, iar consultarea are rolul de a identifica barierele rămase și oportunitățile apărute după adoptarea strategiei.

Comisia a adoptat Strategia europeană pentru drone 2.0 în noiembrie 2022, cu obiectivul de a pregăti folosirea comercială pe scară largă a dronelor până în 2030. Documentul acoperea atât aeronavele fără pilot, cât și serviciile de mobilitate aeriană bazate pe aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală, cunoscute prin abrevierea eVTOL.

La patru ani de la adoptare, Comisia verifică dacă obiectivele și măsurile stabilite atunci mai corespund evoluțiilor tehnologice, schimbărilor de reglementare și situației de pe piață. Producătorii și operatorii sunt invitați să explice unde au apărut întârzieri, ce norme sunt dificil de aplicat și ce investiții sau tehnologii ar permite lansarea unor servicii noi.

Consultarea acoperă și activitatea furnizorilor de servicii, a organizațiilor de cercetare, a instituțiilor financiare, a autorităților publice și a asociațiilor industriale. Comisia urmărește să strângă informații despre întregul lanț, de la proiectarea și certificarea aeronavelor până la integrarea lor în spațiul aerian și furnizarea serviciilor către clienți.

Cetățenii au la dispoziție un chestionar separat. Acesta privește siguranța operațiunilor, protecția vieții private, efectele asupra mediului și tipurile de utilizări pe care publicul le consideră acceptabile.

Aceste întrebări au fost prezente și în strategia din 2022. Comisia cerea atunci autorităților naționale, regionale și locale să adapteze serviciile de drone la nevoile cetățenilor și să ia în calcul preocupările legate de zgomot, siguranță și confidențialitate.

Strategia prevedea ca dronele civile să fie folosite mai frecvent pentru servicii de urgență, inspecții, supraveghere în limitele legii, cartografiere și monitorizarea infrastructurii sau a mediului. Un alt obiectiv era livrarea urgentă a unor încărcături mici, precum medicamentele și probele biologice transportate între unități medicale.

Comisia includea și dezvoltarea mobilității aeriene inovatoare. Această categorie acoperă aeronave electrice care ar putea transporta pasageri pe rute urbane sau regionale, inițial cu pilot la bord și, într-o etapă ulterioară, prin operațiuni automatizate.

Pentru a permite mai multe zboruri, Uniunea Europeană a introdus sistemul U-space, un set de servicii digitale pentru administrarea traficului de drone în anumite zone ale spațiului aerian. Sistemul a început să se aplice în ianuarie 2023 și trebuie să permită coordonarea zborurilor, identificarea aeronavelor și schimbul de informații între operatori și autorități.

Strategia din 2022 includea 19 acțiuni operaționale, tehnice și financiare. Printre acestea se aflau reguli comune pentru navigabilitate, cerințe noi de pregătire pentru piloți, o platformă pentru autoritățile locale și industrie și o foaie de parcurs pentru tehnologiile considerate esențiale.

Comisia a identificat inteligența artificială, robotica, semiconductorii, serviciile spațiale europene și telecomunicațiile mobile drept tehnologii necesare pentru o industrie europeană competitivă. Documentul urmărea și reducerea dependențelor față de furnizori externi, precum și o cooperare mai strânsă între utilizările civile, de securitate și militare ale dronelor.

Când a prezentat strategia, Comisia estima că piața europeană a serviciilor cu drone ar putea ajunge la 14,5 miliarde de euro și ar putea susține 145.000 de locuri de muncă până în 2030. Estimarea depindea de existența unui cadru care să răspundă atât nevoilor comerciale ale operatorilor, cât și cerințelor publicului privind siguranța, viața privată și securitatea.

Noua consultare va verifica în ce măsură aceste condiții au fost îndeplinite și dacă industria poate trece la operațiuni comerciale mai extinse. SESAR Joint Undertaking, parteneriatul european care dezvoltă tehnologii pentru managementul traficului aerian, a cerut organizațiilor din rețeaua sa să trimită contribuții înainte de termenul din 6 septembrie 2026.

Comisia nu a anunțat încă o nouă strategie sau un calendar pentru modificarea regulilor existente. Rezultatele consultării vor intra în evaluarea modului în care Strategia pentru drone 2.0 a fost aplicată și a relevanței sale pentru următoarea etapă de dezvoltare a pieței europene.





























RELATED ARTICLES