Comisia Europeană cere Maltei reforme judiciare și protecție pentru jurnaliști, la nouă ani de la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia

Comisia Europeană cere Maltei să accelereze reformele judiciare și să consolideze protecția jurnaliștilor, la nouă ani de la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia. În dezbaterea Parlamentului European din 21 octombrie 2026, la Strasbourg, comisarul Michael McGrath a invocat întârzierile proceselor, dificultățile combaterii corupției la nivel înalt și garanțiile încă insuficiente pentru presă. Apelul intervine după achitarea omului de afaceri Yorgen Fenech, contestată de procurorul general, fără ca dezbaterea europeană să înlocuiască procedurile instanțelor malteze.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 de o bombă plasată în automobilul său, în apropierea locuinței din Bidnija. Investigațiile sale despre corupție și legăturile dintre puterea politică și afaceri au făcut din caz un reper al dezbaterii europene despre libertatea presei. La Strasbourg, McGrath a cerut tragerea la răspundere a tuturor celor responsabili, subliniind că procedurile judiciare continuă.

Comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor a separat această cerință de evaluarea reformelor instituționale. Raportul Comisiei din 17 iulie 2026 recunoaște măsuri adoptate de Malta, dar constată că mai multe recomandări importante rămân neîndeplinite. Problemele privesc eficiența justiției, combaterea corupției, condițiile de lucru ale jurnaliștilor și participarea publicului la elaborarea legilor.

În privința duratei proceselor, Comisia nu a constatat progrese suplimentare în aplicarea recomandării sale și solicită mai multe resurse, reformarea procedurilor și digitalizare. Rămâne nefinalizată și reforma numirii șefului sistemului judiciar maltez, funcție denumită Chief Justice. McGrath a cerut implicarea sistemului judiciar în această procedură, în conformitate cu standardele europene, într-un context în care dezbaterea politică națională continuă.

În combaterea corupției la nivel înalt, Comisia recunoaște creșterea resurselor poliției și ale Oficiului Procurorului General, precum și deschiderea unor noi investigații și urmăriri penale. Rezultatele în materie de hotărâri definitive rămân însă insuficiente, iar reducerea duratei anchetelor a înregistrat progrese limitate. McGrath a invocat volumul cauzelor pendinte, încărcarea judecătorilor și echipa de patru magistrați responsabilă cu anchetele preliminare, dificultăți menționate și în raport.

Pentru jurnaliști, evaluarea europeană constată progrese limitate în adoptarea unor garanții suplimentare, inclusiv privind accesul la documente oficiale. Consultarea publică și introducerea unui sistem electronic pentru cererile de informații sunt recunoscute ca evoluții pozitive, dar nu rezolvă toate problemele. Comisia cere măsuri care să îmbunătățească efectiv condițiile de lucru ale presei.

McGrath a precizat că autoritățile malteze au anunțat intenția de a prezenta o reformă amplă a legislației mass-media în săptămânile următoare. El a cerut consultarea adecvată a tuturor părților interesate și a spus că executivul european va analiza legislația după adoptare, inclusiv în raport cu Regulamentul european privind libertatea mass-mediei. Anunțul privește o reformă în pregătire, nu o lege deja adoptată.

O componentă a reformei ar trebui să privească procesele abuzive folosite pentru intimidarea jurnaliștilor și a altor persoane care participă la dezbaterea publică, cunoscute drept SLAPP. McGrath a amintit că Malta a fost primul stat membru care a transpus directiva europeană în 2024. Aceasta privește cauze civile cu implicații transfrontaliere; comisarul a cerut extinderea garanțiilor și la litigiile exclusiv interne, conform recomandării Comisiei.

Executivul european solicită, de asemenea, un cadru formal pentru participarea publicului la procesul legislativ și înființarea unei instituții naționale pentru drepturile omului, potrivit Principiilor de la Paris ale ONU. Raportul consemnează progrese limitate asupra primei recomandări și lipsa progreselor asupra celei de-a doua, pentru care o propunere legislativă era încă în pregătire. Aceste demersuri fac parte din evaluarea mecanismelor de control instituțional.

Procedurile penale au un parcurs separat. La 2 septembrie 2026, un juriu l-a achitat pe Yorgen Fenech de acuzațiile privind complicitatea la asasinarea jurnalistei și asocierea infracțională. Procurorul general a depus apel la 22 septembrie, fapt confirmat și în comunicările organizațiilor pentru libertatea presei din octombrie. Calea de atac trebuie examinată de Curtea de Apel Penal, cu respectarea garanțiilor procesuale; simpla sa depunere nu stabilește vinovăția lui Fenech.

Achitarea lui Fenech nu anulează condamnările pronunțate împotriva altor persoane pentru executarea crimei sau furnizarea bombei. În declarația comună publicată la 16 octombrie de ARTICLE 19 și alte organizații pentru libertatea presei, acestea arată că cinci bărbați condamnați pentru asemenea fapte se află în închisoare. Distincția dintre aceste proceduri este necesară pentru a înțelege de ce cazul continuă, deși există deja persoane condamnate.

Disputa politică din plen a reflectat evaluări diferite ale situației. David Casa, eurodeputat maltez din Partidul Popular European, a criticat lipsa unei condamnări a persoanei acuzate că ar fi comandat crima și ritmul aplicării recomandărilor anchetei publice. Alți vorbitori au insistat asupra respectării independenței instanțelor și au contestat folosirea verdictului în disputa politică internă. Aceste poziții nu înlocuiesc evaluarea instanței de apel.

Guvernul Maltei pune accentul pe investițiile în justiție. În comunicatul din 17 iulie privind raportul Comisiei, Ministerul Justiției a invocat majorarea cu 11% a bugetului sectorului în 2026, recrutările, noile spații judiciare și modernizarea instanțelor. Creșterea bugetară este menționată și în raportul european, care apreciază separat dacă resursele și reformele produc rezultatele cerute.

Ancheta publică independentă, ale cărei concluzii au fost publicate la 29 iulie 2021, a stabilit că statul maltez poartă responsabilitate pentru crearea unui climat de impunitate care a permis asasinatul și pentru eșecul protejării jurnalistei. Aceasta este o constatare privind responsabilitatea statului, distinctă de răspunderea penală individuală. Ea fundamentează cererile de reformă instituțională, fără a constitui o hotărâre penală împotriva lui Fenech sau a altei persoane.

În închiderea dezbaterii, McGrath a reiterat că membrii Comisiei nu pot comenta fondul procedurilor penale în curs și că independența justiției trebuie respectată. El a anunțat și revizuirea recomandării europene din 2021 privind siguranța jurnaliștilor, cu intenția actualizării acesteia. Următoarele evoluții sunt prezentarea reformei malteze a presei, aplicarea recomandărilor privind justiția și continuarea procedurilor judiciare, fiecare prin mecanismele sale proprii.