Parlamentul European cere 7,81 milioane de euro pentru combaterea falsificării euro în 2028–2034

Parlamentul European cere 7,811 milioane de euro pentru protejarea monedei euro împotriva falsificării în perioada 2028–2034, cu 811.000 de euro peste propunerea Comisiei Europene. Poziția de negociere pentru programul Pericles V a fost aprobată miercuri, 21 octombrie, cu 629 de voturi pentru, șapte împotrivă și 31 de abțineri. Suma finală și regulile programului trebuie convenite cu Consiliul, în cadrul negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE.

Banii ar finanța schimburi de specialiști, seminare, pregătire profesională, studii și asistență tehnică pentru autoritățile care previn și investighează falsificarea bancnotelor și monedelor euro. Programul nu este o schemă de despăgubire a persoanelor care primesc bani falși, ci un instrument prin care autoritățile își îmbunătățesc capacitatea de a identifica falsurile și de a coopera peste granițe.

Propunerea Comisiei, prezentată în septembrie 2025, prevedea un buget indicativ de 7 milioane de euro pentru cei șapte ani. Parlamentul solicită o majorare de aproximativ 11,6%. Ambele sume sunt exprimate în prețuri curente și privesc întreaga perioadă 2028–2034, nu finanțarea unui singur an. Pericles V ar urma ediției actuale a programului, care se încheie în 2027.

Eurodeputații cer și precizarea amenințărilor pe care programul trebuie să le abordeze. Propunerea Comisiei menționa deja riscurile pentru un viitor euro digital și amenințările, dar și posibilitățile de investigare, asociate inteligenței artificiale. Amendamentele Parlamentului descriu mai explicit falsificarea asistată de AI, folosirea acesteia pentru evitarea sistemelor de detectare și utilizarea instrumentelor AI pentru întărirea capacităților criminalistice și de investigare.

Parlamentul propune ca obiectivele programului să acopere și alte amenințări emergente legate direct de autenticitatea, integritatea sau funcționarea euro. Pericles V nu ar deveni astfel un fond general pentru orice fraudă online. Referirea la euro digital privește pregătirea pentru riscuri viitoare și nu reprezintă o decizie de emitere a unei monede digitale.

O altă schimbare privește modul de administrare a fondurilor. Comisia ar trebui să consulte periodic statele membre și să țină seama de activitățile Băncii Centrale Europene, Europol și Eurojust, pentru ca pregătirea și cooperarea finanțate prin Pericles să completeze aceste eforturi și să evite suprapunerile.

Eurodeputații cer și rapoarte anuale către Parlament, Consiliu și BCE, cu lista activităților finanțate, bugetele lor și entitățile participante. Dacă este păstrată în regulamentul final, această obligație ar permite urmărirea mai clară a utilizării fondurilor și a rezultatelor programului.

Cooperarea nu se limitează la țările care folosesc euro. Comisia prevede extinderea aplicării programului către statele membre din afara zonei euro printr-un regulament separat al Consiliului, o componentă relevantă și pentru România. Această extindere privește protejarea monedei împotriva falsificării și nu schimbă condițiile de aderare la zona euro.

Votul stabilește poziția cu care Parlamentul intră în negocieri, fără să aprobe definitiv programul sau să pună fondurile la dispoziția beneficiarilor. Potrivit comunicatului Parlamentului, discuțiile cu guvernele statelor membre depind de convenirea poziției Consiliului asupra cifrelor viitorului buget european.