Comisia Europeană confirmă tensiuni pe piața motorinei și combustibilului de aviație, dar nu constată o penurie fizică în Europa

Comisia Europeană a anunțat joi, 22 octombrie 2026, că aprovizionarea cu motorină și combustibil de aviație rămâne tensionată, dar că în Europa nu există o penurie fizică a acestor produse. Evaluarea vine în contextul riscului unor noi perturbări pe piețele petroliere și al eforturilor internaționale de a aduce mai repede pe piață cantitățile încă neeliberate din rezervele de urgență.

Concluzia a fost formulată după reuniunea din 21 octombrie a grupului european de coordonare pentru petrol, Oil Coordination Group. La discuții au participat experți ai Comisiei, reprezentanți ai statelor UE, ai Agenției Internaționale a Energiei (AIE) și ai Comunității Energiei. Comisia va continua monitorizarea împreună cu statele membre și AIE, pe fondul incertitudinii geopolitice care afectează piața petrolului.

Tensiunile se manifestă și prin prețuri ridicate, chiar atunci când combustibilii sunt disponibili. În evaluarea sa din 29 septembrie, Comisia arăta că motorina și combustibilul de aviație aveau prețuri ridicate, iar stocurile comerciale din hubul Amsterdam–Rotterdam–Anvers se situau sub media ultimilor cinci ani, deși rămăseseră stabile în săptămânile precedente. Tot atunci, rafinăriile europene funcționau aproape de capacitatea maximă, iar stocurile de urgență erau ridicate și disponibile pentru eventuale perturbări.

În plan internațional, statele membre ale AIE au convenit la 15 octombrie să accelereze eliberarea cantităților rămase în cadrul acțiunii colective lansate în martie 2026, ca răspuns la criza din Strâmtoarea Hormuz. Potrivit agenției, aproximativ 330 de milioane de barili fuseseră deja eliberați, iar pentru cele circa 100 de milioane rămase urmau să fie luate măsurile necesare unei eliberări în timp util, ținând seama de circumstanțele naționale.

Planurile includ peste 20 de milioane de barili de motorină care să ajungă pe piață cât mai curând posibil. Aceste cantități fac parte din accelerarea eliberărilor rămase și nu reprezintă o nouă alocare rezervată Europei. Angajamentul inițial din martie a fost de 400 de milioane de barili; totalul final îl poate depăși deoarece unele state au eliberat mai mult decât promiseseră, iar altele intenționează să procedeze similar.

Consiliul de conducere al AIE a încurajat și statele care dispun de capacități de producție și rafinare să sporească oferta de țiței și produse rafinate, în special de motorină. Agenția a subliniat importanța menținerii comerțului energetic liber și va urmări progresele acțiunii colective, pentru a evalua dacă sunt necesare intervenții suplimentare.

În paralel, Bruxelles-ul pregătește un dialog strategic cu rafinăriile europene. Comisia a informat grupul de coordonare despre pregătiri și a anunțat că discuțiile vor avea loc în curând, sub coordonarea comisarilor Dan Jørgensen, responsabil pentru energie și locuințe, și Andrius Kubilius, responsabil pentru apărare și spațiu. Comunicatul din 22 octombrie nu precizează o dată.

Obiectivul dialogului este reducerea costurilor și asigurarea aprovizionării de care Europa are nevoie, inclusiv pentru apărare, după cum a explicat Ursula von der Leyen în Parlamentul European la 6 octombrie. Implicarea celor două portofolii leagă astfel discuția despre rafinării atât de costurile suportate de economie, cât și de securitatea aprovizionării.

La Consiliul European din 15–16 octombrie, liderii UE au salutat intenția Comisiei de a elabora un cadru pe termen scurt pentru optimizarea capacității și eficienței rafinăriilor din Uniune. Ei au susținut, de asemenea, prelungirea cadrului temporar de ajutor de stat pentru sectoarele industriale cele mai expuse și inițiativele de agregare voluntară a cererii de energie.

Răspunsul pe termen scurt este însoțit de obiectivul reducerii dependenței de piețele volatile ale combustibililor fosili. Concluziile summitului susțin accelerarea electrificării, dezvoltarea surselor regenerabile și cu emisii reduse de carbon, a rețelelor și a stocării, precum și creșterea eficienței energetice, pentru a diminua vulnerabilitatea Europei la crize externe.