Comisia Europeană dă Ungaria în judecată pentru plafoane de preț care ar forța retaileri să vândă în pierdere

Comisia Europeană a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru restricții asupra marjelor de preț la vânzarea unor produse alimentare și articole de drogherie. Bruxellesul susține că regulile ungare afectează în principal companii din afara Ungariei și îi pot forța pe retaileri să vândă produse în pierdere.

Pe scurt

1. Comisia Europeană dă Ungaria în judecată la Curtea de Justiție a UE.

2. Cazul vizează plafoane de marjă de 10% pentru anumite alimente și 15% pentru anumite articole de drogherie.

3. Comisia spune că marjele impuse sunt prea mici pentru ca retailerii să își acopere costurile reale.

4. Bruxellesul consideră că măsurile pot discrimina companii din afara Ungariei și pot încălca libertatea de stabilire.

5. Procedura vizează două dosare: produse alimentare și produse nealimentare vândute în drogherii.

Ungaria a introdus în 2025 reguli naționale care limitează diferența dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare pentru anumite produse. Pentru unele alimente, marja maximă a fost stabilită la 10%, iar pentru anumite articole de drogherie la 15%. Comisia Europeană spune că aceste limite sunt mult sub costurile reale ale comerțului cu amănuntul.

Problema nu este doar prețul de cumpărare al produsului. Retailerii plătesc salarii, transport, depozitare, chirii, întreținerea magazinelor, utilități, taxe și alte costuri de funcționare. Comisia arată că marja medie de preț este de aproximativ 30% în retailul alimentar și 35% în retailul de drogherie, în timp ce profitul real este mult mai mic, în jur de 3-4%.

Bruxellesul susține că Ungaria confundă diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare cu profitul companiilor. În realitate, din această diferență trebuie acoperite costurile de funcționare. Dacă marja maximă este prea mică, retailerii pot ajunge să vândă în pierdere.

Regulile nu impun doar plafoane de marjă. Retailerii trebuie să mențină și cantitățile de produse vândute înainte de introducerea plafonării. Comisia consideră că această combinație creează pierderi pentru operatorii existenți și elimină stimulentele pentru companii noi care ar putea intra pe piața din Ungaria.

Măsurile au fost introduse inițial ca reguli temporare, dar autoritățile ungare le-au prelungit de mai multe ori. În mai 2026, acestea au fost transferate în legislație permanentă, prin modificarea Legii comerțului din 2005.

Comisia consideră că măsurile pot impune cerințe discriminatorii și disproporționate, încălcând Directiva serviciilor și articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care garantează libertatea de stabilire. Această libertate permite companiilor dintr-un stat membru să se stabilească și să își desfășoare activitatea în alt stat membru fără bariere nejustificate.

Pentru Bruxelles, miza este accesul egal la piață. Dacă un stat membru impune reguli care afectează disproporționat companiile străine sau fac activitatea economică neatractivă, piața internă poate fi fragmentată. Comisia susține că autoritățile publice trebuie să respecte tratamentul egal și să nu restrângă activități economice decât atunci când există o justificare proporțională de interes public.

Cazul are două componente. Prima privește restricțiile pentru anumite produse alimentare vândute de retaileri alimentari, în dosarul INFR(2025)2052. A doua privește restricții similare pentru anumite produse nealimentare vândute în drogherii, în dosarul INFR(2025)2102.

Comisia a trimis Ungariei scrisori de punere în întârziere în iunie 2025 și avize motivate în decembrie 2025. Pentru că executivul european consideră că Ungaria continuă să încalce dreptul UE, dosarele ajung acum la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.