AcasăEuropaComisia Europeană estimează o creștere de 1,4% în UE în 2026 și...


Comisia Europeană estimează o creștere de 1,4% în UE în 2026 și o inflație de 3,3%

Valdis Dombrovskis la pupitru, în dreapta, în fața unui grafic privind PIB-ul UE.
Valdis Dombrovskis prezintă prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene, cu proiecțiile PIB-ului UE afișate în fundal. Bruxelles, 17 noiembrie 2026.

Comisia Europeană estimează că economia UE va crește cu 1,4% în 2026 și va menține acest ritm în 2027, după ce exporturile au susținut o evoluție peste așteptări în primele trei trimestre. În prognoza de toamnă publicată pe 17 noiembrie, Comisia estimează o inflație medie de 3,3% în 2026, pe fondul scumpirii energiei, și un deficit public agregat de 3,6% din PIB.

Pe scurt

  1. Comisia prognozează o creștere reală de 1,4% în UE în 2026 și 2027 și de 1,5% în 2028. Pentru zona euro estimează 1,2%, 1,2% și 1,3%.

  2. Inflația medie din UE ar urma să scadă de la 3,3% în 2026 la 3,2% în 2027 și 2,3% în 2028. Energia scumpă afectează în special gospodăriile cu venituri mici.

  3. Deficitul public agregat al statelor UE ar urma să urce de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,8% în 2028, iar datoria de la 82,6% la 85,6%. Cheltuielile pentru apărare și dobânzi contribuie la creștere.

  4. Comisia anticipează peste 800.000 de persoane ocupate în plus în UE în 2026, cu șomajul aproape de 6%. Dobânzile mai mari apasă asupra investițiilor și a construcției de locuințe.

Economia UE a crescut cu 1,3% în primele trei trimestre, peste așteptările din primăvară. Comisia atribuie diferența în principal revenirii exporturilor de bunuri. Consumul s-a menținut aproape de estimările anterioare, iar investițiile au fost ușor mai slabe. Cererea mondială de echipamente pentru producția de cipuri, alimentarea cu energie și răcirea centrelor de date susține o parte a exporturilor europene. Pentru România, aceeași prognoză indică o contracție de 0,3% în 2026.

Perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz și avariile la infrastructura energetică din Orientul Mijlociu limitează oferta. În octombrie, petrolul Brent a depășit din nou 100 de dolari pe baril, iar la sfârșitul lunii gazele de referință TTF se tranzacționau peste 95 EUR/MWh, de peste trei ori nivelul de la sfârșitul lui februarie. Costurile de transport și asigurare, precum și blocajele din rafinare, au amplificat presiunile asupra produselor petroliere.

Inflația anuală din zona euro a ajuns la 4% în octombrie, după 3,8% în septembrie, iar energia s-a scumpit cu aproape 21% față de aceeași lună a anului trecut. Pentru întregul an 2026, Comisia prognozează o inflație medie de 3,2% în zona euro, urmată de 3,1% în 2027 și 2,1% în 2028. Gospodăriile cu venituri mici sunt mai expuse scumpirii energiei și alimentelor, care reprezintă o parte mai mare din cheltuielile lor.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu câte 0,25 puncte procentuale în iunie și septembrie, iar randamentele obligațiunilor de stat pe termen lung au crescut. În aceste condiții, Comisia estimează că investițiile vor avansa în medie cu aproximativ 1,5% pe an în 2026 și 2027, după 2,6% în 2025. Construcția de locuințe ar urma să stagneze în 2026 și să se redreseze modest în următorii doi ani.

În 2026, cheltuielile pentru apărare, dobânzile și măsurile de sprijin pentru gospodăriile și firmele afectate de energia scumpă ar urma să împingă deficitul public agregat al UE la 3,6% din PIB. Comisia estimează 3,7% în 2027 și 3,8% în 2028. Indicatorul însumează situația bugetară a administrațiilor publice din statele membre. Numai cheltuielile cu dobânzile ar ajunge la 2,4% din PIB în 2028, față de 1,9% în 2025.

Cheltuielile finanțate de UE ar urma să scadă în 2027, când se încheie Mecanismul de redresare și reziliență, chiar dacă utilizarea fondurilor de coeziune crește. Comisia estimează că investițiile publice totale vor rămâne la o pondere ridicată în PIB, susținute inclusiv de cheltuielile în creștere pentru apărare.

În UE, șomajul ar urma să rămână la 6,1% în 2026, să urce la 6,2% în 2027 și să revină la 6,1% în 2028. Comisia semnalează însă o creștere a șomajului în rândul tinerilor și a ponderii celor care lucrează mai puține ore decât ar dori. Salariile nominale ar urma să crească cu 3,8% în 2026 și 3,7% în 2027, iar costul ridicat al vieții limitează câștigurile de putere de cumpărare.

Prognoza folosește ipotezele tehnice disponibile la 29 octombrie și informațiile privind politicile economice disponibile până la 3 noiembrie. O scădere susținută a prețurilor petrolului și gazelor ar putea diminua inflația. Noi perturbări ale aprovizionării cu energie ar putea avea efectul opus și ar reduce creșterea.






























RELATED ARTICLES