AcasăEuropaParlamentul European trece la un model cloud hibrid și păstrează sistemele esențiale...


Parlamentul European trece la un model cloud hibrid și păstrează sistemele esențiale pe infrastructura proprie, spune Lorenzo Mannelli

Participanții la conferința de presă World e-Parliament, la pupitrele Parlamentului European.
Conferința de presă World e-Parliament, găzduită de Parlamentul European la Bruxelles pe 17 noiembrie 2026. Lorenzo Mannelli a descris strategia cloud a instituției într-o sesiune separată a conferinței.

Lorenzo Mannelli, directorul general pentru tehnologiile informației și securitate cibernetică al Parlamentului European, a descris la 17 noiembrie, la conferința World e-Parliament din Bruxelles, cum instituția pune în practică un model cloud hibrid. Sistemele esențiale rămân pe infrastructura proprie, serviciile cloud suverane sunt avute în vedere pentru date sensibile, iar serviciile comerciale sunt folosite selectiv, în funcție de costuri și de nevoile de capacitate.

Pe scurt

  1. Lorenzo Mannelli spune că Parlamentul trece de la o strategie care acorda prioritate serviciilor cloud la un model care ține seama de rolul sistemelor și de sensibilitatea datelor.

  2. Infrastructura aflată sub controlul direct al Parlamentului European ar urma să găzduiască sistemele esențiale pentru continuitatea instituțională.

  3. Serviciile cloud suverane sunt avute în vedere pentru informațiile sensibile, iar serviciile comerciale pot fi utilizate atunci când oferă avantaje de performanță, flexibilitate sau costuri.

  4. Comisia Europeană a atribuit separat, în aprilie 2026, contracte pentru servicii cloud suverane în valoare maximă de 180 de milioane EUR, pe o perioadă de șase ani, disponibile entităților UE.

  5. Cloud and AI Development Act, propunerea de regulament privind capacitatea europeană de cloud și inteligență artificială, se află separat în examinarea comisiilor Parlamentului.

Parlamentul European trece de la prioritatea pentru cloud la o abordare hibridă

Mannelli a explicat că Parlamentul a acordat anterior prioritate serviciilor cloud, în special celor comerciale, pentru flexibilitatea lor și pentru posibilitatea de a mări rapid capacitatea. A indicat costurile în creștere, cerințele de conformitate și nevoia de independență drept motive pentru o utilizare mai selectivă.

În abordarea prezentată de Mannelli, infrastructura administrată direct de Parlament ar urma să rămână suportul principal pentru sistemele critice. Serviciile cloud suverane sunt luate în considerare pentru informațiile sensibile, iar serviciile comerciale pot fi utilizate acolo unde capacitatea de extindere, performanța sau avantajele financiare justifică această opțiune.

Modelul reprezintă o diferențiere a riscurilor, nu o împărțire rigidă între tehnologii considerate sigure și nesigure. Alegerea unei soluții trebuie raportată la datele prelucrate, la dependențele operaționale, la capacitatea de recuperare după incidente și la controlul efectiv asupra infrastructurii.

Mannelli a descris direcția și criteriile de alegere a infrastructurii. Intervenția nu a indicat când va fi extins modelul, ce sisteme sunt vizate sau dacă există un calendar aprobat.

Continuitatea activității parlamentare devine un criteriu pentru alegerea infrastructurii

Parlamentul European depinde de sisteme digitale pentru gestionarea documentelor legislative, activitatea comisiilor, procedurile plenare, comunicarea dintre structurile administrative și accesul multilingv la informații.

Direcția Generală pentru Tehnologiile Informației și Securitate Cibernetică, DG ITEC, este responsabilă pentru furnizarea serviciilor informatice care susțin această activitate. Printre atribuțiile sale se află dezvoltarea și întreținerea sistemelor utilizate de eurodeputați, grupurile politice și serviciile administrative, precum și definirea strategiei tehnice și de securitate a infrastructurii.

Din această perspectivă, utilizarea infrastructurii proprii poate oferi un grad mai ridicat de control asupra funcționării sistemelor esențiale. Ea nu elimină însă automat riscurile de securitate sau de întrerupere a serviciilor. Reziliența depinde și de redundanță, protecția împotriva atacurilor cibernetice, procedurile de recuperare și capacitatea instituției de a administra infrastructura respectivă.

Cloudul suveran adaugă o dimensiune juridică și operațională securității datelor

În dezbaterea europeană, suveranitatea cloudului nu se reduce la amplasarea fizică a serverelor într-un stat membru. Ea privește și controlul juridic și operațional asupra datelor, posibilitatea intervenției unor autorități din state terțe, dependența de tehnologii externe și capacitatea clientului de a continua să utilizeze serviciile dacă relația cu furnizorul este întreruptă.

Diferența depinde de arhitectura contractuală și tehnică, de capacitatea furnizorului de a opera independent, de regimul juridic aplicabil și de posibilitatea verificării acestor condiții.

Comisia Europeană a contractat separat servicii cloud suverane de până la 180 de milioane EUR

La 17 aprilie 2026, Comisia Europeană a anunțat atribuirea a patru contracte pentru achiziția de servicii cloud suverane, cu o valoare maximă cumulată de 180 de milioane EUR pentru o perioadă de șase ani. Instrumentul permite instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii să achiziționeze servicii care îndeplinesc criteriile stabilite în procedură.

Contractele au fost atribuite unor furnizori și consorții europene: Post Telecom, împreună cu OVHcloud și Clever Cloud; STACKIT; Scaleway; și Proximus, care utilizează și capacități ale partenerilor S3NS, Clarence și Mistral.

Selecția s-a bazat pe un cadru de evaluare a suveranității cloudului dezvoltat de Comisie. Acesta examinează opt dimensiuni, inclusiv controlul strategic și juridic, capacitatea operațională, securitatea, deschiderea tehnologică și transparența lanțului de aprovizionare.

Cadrul utilizează niveluri de asigurare a suveranității, denumite SEAL. Furnizorii trebuiau să atingă cel puțin nivelul SEAL-2, asociat suveranității datelor. Trei dintre cele patru oferte selectate au atins SEAL-3, corespunzător unui nivel suplimentar de reziliență digitală.

Plafonul de 180 de milioane EUR este comun entităților UE eligibile. Anunțul Comisiei nu indică valoarea vreunei comenzi a Parlamentului sau furnizorii pe care acesta i-ar putea folosi.

Modelul hibrid urmărește să evite și dependența de un singur furnizor

Avantajele trebuie însă evaluate în raport cu riscurile de dependență tehnologică. Un sistem construit pe instrumentele specifice unui singur furnizor poate deveni dificil de transferat către o altă infrastructură, chiar dacă datele pot fi exportate.

Această problemă, cunoscută drept vendor lock-in, poate genera costuri suplimentare și poate reduce libertatea instituției de a schimba furnizorii atunci când apar cerințe noi de securitate, modificări contractuale sau perturbări externe.

O strategie hibridă poate reduce aceste riscuri dacă este însoțită de standarde deschise, portabilitatea datelor, interoperabilitate și posibilitatea utilizării mai multor furnizori.

Strategia internă și propunerea legislativă privind cloudul

În iunie 2026, Comisia a propus Cloud and AI Development Act, un regulament care urmărește să extindă capacitatea europeană de cloud și inteligență artificială și să introducă criterii comune pentru evaluarea suveranității anumitor servicii. În Parlament, propunerea se află la nivelul comisiilor.

La 11 noiembrie, coraportorii Parlamentului European pentru acest dosar, Diego Solier și Reinier van Lanschot, au prezentat un proiect de poziție care urmărește introducerea unor criterii comune de evaluare a furnizorilor, accelerarea autorizării centrelor de date eligibile și utilizarea achizițiilor publice pentru sprijinirea ecosistemului european.

Proiectul legislativ stabilește reguli care ar urma să se aplice după adoptare. Abordarea prezentată de Mannelli privește deciziile de infrastructură ale Parlamentului în cadrul normelor în vigoare.

Conferința World e-Parliament, organizată la Bruxelles de Uniunea Interparlamentară și Parlamentul European în 17 și 18 noiembrie, a inclus între temele centrale autonomia instituțiilor legislative asupra datelor, infrastructurii și tehnologiilor utilizate.






























RELATED ARTICLES