Comisia Europeană spune că disputa privind râul Ibar nu ajută normalizarea dintre Serbia și Kosovo

Comisia Europeană spune că declarațiile privind o posibilă modificare a cursului râului Ibar și acțiunile legate de acest subiect nu contribuie la normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo. Bruxelles-ul a reamintit că progresul în dialogul Belgrad–Priștina este o condiție pentru ca ambele părți să avanseze pe calea europeană, dar a refuzat să spună dacă disputa privind râul ar putea produce consecințe directe pentru procesul de aderare al Serbiei.

Comisia Europeană a reacționat la întrebările privind declarațiile din Serbia referitoare la o posibilă modificare a cursului râului Ibar și la tensiunile pe care subiectul le-a provocat în relația cu Kosovo și Albania. Purtătoarea de cuvânt a spus că asemenea declarații și eventuale acțiuni nu sprijină obiectivul unei relații normale între Kosovo și Serbia și a plasat imediat subiectul în cadrul dialogului politic dintre Belgrad și Priștina.

Bruxelles-ul a reamintit că progresul în acest dialog este o condiție pentru ca ambele părți să poată avansa pe calea europeană. Această formulare nu reprezintă însă o nouă condiție introdusă ca urmare a disputei privind râul Ibar, ci reia poziția mai largă a Uniunii privind legătura dintre normalizarea relațiilor și apropierea de UE.

Întrebată dacă un eventual proiect de schimbare a cursului râului ar putea afecta concret negocierile de aderare ale Serbiei, Comisia a refuzat să facă această legătură directă. Purtătorul de cuvânt a spus că instituția nu speculează asupra procesului de aderare și că situațiile trebuie analizate separat, ceea ce înseamnă că afirmația privind dialogul Belgrad–Priștina nu poate fi interpretată ca un avertisment că proiectul Ibar ar duce automat la suspendarea sau blocarea negocierilor.

Comisia nu a anunțat o procedură formală împotriva Serbiei și nici o reevaluare a capitolelor de negociere din cauza acestei situații. Răspunsul s-a limitat la dimensiunea politică a disputei și la efectul pe care asemenea acțiuni îl pot avea asupra procesului de normalizare dintre Serbia și Kosovo.

Bruxelles-ul consideră că relația dintre cele două părți trebuie gestionată prin dialog, iar orice măsură unilaterală sau declarație care amplifică tensiunile este privită în funcție de efectul său asupra acestui proces. În același timp, Comisia nu a intrat în detaliile tehnice ale proiectului asociat râului Ibar și nu a oferit o evaluare de mediu, hidrologică sau economică.

Nu au fost prezentate informații privind fezabilitatea proiectului, stadiul său, eventualele autorizații sau consultările transfrontaliere care ar putea fi necesare. Din acest motiv, poziția exprimată la briefing trebuie separată de orice concluzie tehnică privind efectele unei modificări a cursului râului.

Comisia nu a oferit nici o evaluare separată a poziției Albaniei și nici nu a dezvoltat tensiunile diplomatice menționate în întrebare, concentrându-și răspunsul asupra Serbiei, Kosovo și a procesului european mai larg. Pentru Serbia, dialogul cu Kosovo rămâne unul dintre elementele urmărite în contextul parcursului de aderare, în timp ce pentru Kosovo progresul în același dialog este relevant pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Bruxelles-ul a reiterat că ambele părți trebuie să avanseze în dialogul Belgrad–Priștina pentru a progresa pe calea europeană, chiar dacă situațiile lor instituționale sunt diferite. Serbia este țară candidată și negociază aderarea, în timp ce Kosovo nu se află în aceeași etapă formală, însă Comisia tratează normalizarea relațiilor drept o condiție politică importantă pentru ambele părți.

Disputa privind râul Ibar rămâne astfel parte a evaluării politice mai largi privind normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo. Orice acțiune care poate agrava tensiunile poate deveni relevantă pentru această evaluare, dar răspunsul Comisiei din 11 august s-a limitat la reafirmarea cadrului existent de dialog, fără anunțarea unor măsuri sau condiții noi.

Comisia nu a spus că proiectul privind Ibar ar bloca automat aderarea Serbiei și nici că ar produce consecințe juridice imediate. Poziția exprimată la briefing este că asemenea declarații nu ajută normalizarea și că dialogul rămâne cadrul prin care trebuie gestionate relațiile dintre Belgrad și Priștina.

Dialogul Belgrad–Priștina este principalul instrument prin care Uniunea Europeană urmărește normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo. Bruxelles-ul leagă de mai mult timp progresul în acest dialog de parcursul european al ambelor părți, fără ca fiecare dispută bilaterală să devină automat o nouă condiție formală în procesul de aderare.

În cazul râului Ibar, Comisia a transmis un avertisment politic privind efectul asupra normalizării, dar a evitat să transforme subiectul într-o concluzie privind negocierile de aderare ale Serbiei. Nu au fost anunțate sancțiuni, măsuri noi sau o modificare a cadrului de dialog.