Comisia include riscurile psihosociale, dreptul la deconectare și managementul algoritmic în pregătirea Quality Jobs Act

Comisia Europeană include riscurile psihosociale la locul de muncă, dreptul la deconectare și efectele managementului algoritmic printre temele analizate în pregătirea viitorului Quality Jobs Act, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, în Parlamentul European. Comisia a încheiat cu câteva zile înainte a doua etapă de consultare a partenerilor sociali europeni și analizează acum răspunsurile primite, fără să anunțe însă că va propune o directivă separată privind sănătatea mintală sau riscurile psihosociale.

Dezbaterea din plen a continuat discuția Parlamentului privind stresul, burnout-ul și alte riscuri psihosociale asociate muncii, dar noutatea principală a intervenției Comisiei privește stadiul pregătirii Quality Jobs Act. Mînzatu a spus că a doua etapă a consultării partenerilor sociali europeni tocmai s-a încheiat și că serviciile Comisiei analizează feedbackul primit.

Potrivit explicației sale, mai multe dintre problemele ridicate de Parlament sunt direct relevante pentru acest proces. Printre ele se află sănătatea și securitatea în muncă, inclusiv riscurile psihosociale și hărțuirea sexuală, dreptul la deconectare și folosirea managementului algoritmic în organizarea activității.

Managementul algoritmic apare în dezbatere ca una dintre schimbările care pot modifica intensitatea muncii, autonomia angajaților și modul în care sunt distribuite sarcinile sau evaluate performanțele. Mai mulți eurodeputați au cerut protecții împotriva situațiilor în care algoritmii cresc automat volumul de muncă, monitorizează continuu performanța sau contribuie la decizii care îi afectează direct pe lucrători.

Comisia nu a prezentat în această dezbatere textul Quality Jobs Act și nici lista definitivă a măsurilor care vor intra în propunere. Formularea folosită de Mînzatu este că viitorul act va fi „un instrument” pentru abordarea unora dintre aceste probleme. Prin urmare, includerea unei teme în analiza pregătitoare nu înseamnă că forma finală va conține obligatoriu o anumită măsură legislativă.

Mînzatu a menționat și aplicarea normelor existente, dialogul social și negocierea colectivă. În răspunsul de la finalul dezbaterii, ea a insistat asupra unei abordări care combină prevenirea, identificarea riscurilor, aplicarea regulilor și implicarea partenerilor sociali.

Această delimitare este importantă deoarece o parte dintre intervențiile eurodeputaților au mers mai departe decât poziția exprimată de Comisie. În plen au existat apeluri pentru o directivă europeană specifică privind riscurile psihosociale, pentru obligații de prevenire în sarcina angajatorilor, implicarea lucrătorilor și sindicatelor și un drept efectiv la deconectare.

Mînzatu nu a preluat însă această solicitare ca angajament al Comisiei. Ea a spus că Quality Jobs Act reprezintă una dintre oportunitățile de a răspunde problemelor identificate și a adăugat că este nevoie de măsuri și dincolo de acest instrument. Din materialul disponibil nu rezultă o promisiune de prezentare a unei directive autonome privind riscurile psihosociale.

Comisia leagă problema și de schimbările mai largi ale pieței muncii. În intervenția sa, Mînzatu a vorbit despre utilizarea tot mai intensă a ecranelor, dispozitivelor și algoritmilor, dar și despre creșterea ritmului și intensității muncii, subliniind că riscurile nu apar numai în ocupațiile digitale.

Dezbaterea a inclus exemple din agricultură, sănătate și alte sectoare și a abordat diferențele dintre categorii de lucrători, inclusiv tineri și femei. Pentru Comisie, acest lucru susține argumentul că răspunsul nu poate fi limitat la o singură tehnologie sau la o singură categorie profesională.

Mînzatu a citat în plen date potrivit cărora aproape unul din trei lucrători declară stres, depresie sau anxietate cauzate ori agravate de muncă, iar 44% raportează presiune severă sau supraîncărcare. Dosarul disponibil pentru redactare nu include însă documentul statistic original EU-OSHA care să permită verificarea independentă a acestor procente, astfel încât cifrele trebuie tratate ca date invocate de Comisie în dezbatere, nu ca statistici reverificate de 2EU.

Pe lângă pregătirea legislației, Comisia pune accent și pe prevenire și informare. Mînzatu a anunțat pentru 13 octombrie lansarea campaniei EU-OSHA „Together for mental health at work”, destinată sensibilizării angajatorilor și lucrătorilor și reducerii stigmatizării asociate problemelor de sănătate mintală la locul de muncă.

Comisia s-a angajat și să transmită un răspuns oficial la rezoluția Parlamentului privind riscurile psihosociale și sănătatea mintală la muncă în termen de trei luni de la adoptarea acesteia. Acest răspuns este separat de pregătirea Quality Jobs Act și nu trebuie confundat cu adoptarea unei noi legislații.

În încheierea dezbaterii, Mînzatu a prezentat sănătatea mintală drept parte a sănătății și securității lucrătorilor și a spus că protecția trebuie adaptată schimbărilor din modul de organizare a muncii. Ea a legat această protecție și de competitivitate, argumentând că întreprinderile trebuie să poată funcționa și concura, dar fără ca bunăstarea celor care lucrează să fie ignorată.

Quality Jobs Act fusese deja anunțat înaintea acestei dezbateri, astfel încât existența sau calendarul general al inițiativei nu reprezintă noutatea principală. Evoluția relevantă este confirmarea că rezultatele celei de-a doua consultări sunt acum analizate și că riscurile psihosociale, deconectarea și managementul algoritmic fac parte dintre problemele pe care Comisia le examinează în acest context.