
Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European a adoptat raportul și mandatul de negociere privind noile reguli de autorizare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit în banda de 2 GHz. Reforma pregătește înlocuirea regimului ale cărui drepturi de utilizare expiră în mai 2027 și urmărește să asigure continuitatea comunicațiilor, accesul unor noi operatori și servicii guvernamentale sigure. Mandatul urmează procedura de anunțare în plen, iar regulamentul trebuie încă negociat și adoptat de Parlament și Consiliu.
Pe scurt
-
ITRE a aprobat amendamentul de compromis și, prin voturi separate, raportul și mandatul de negociere cu Consiliul. Aceste aprobări nu încheie procedura legislativă.
-
Noile autorizații ar urma să fie acordate la nivelul UE, prin selecție comună. Comisia propune drepturi de 20 de ani; cei 18 ani descriu durata regimului existent, nu noua perioadă propusă.
-
Banda vizată poate susține comunicații mobile prin satelit, inclusiv conexiuni directe cu dispozitive compatibile. Serviciile ar completa rețelele terestre în zone slab acoperite și în situații de criză, fără să garanteze automat aceleași performanțe ca o rețea terestră.
-
Reforma diferențiază comunicațiile guvernamentale sigure de serviciile comerciale și urmărește accesul unor noi furnizori europeni. Sunt prevăzute condiții de securitate și criterii privind capacitatea și acoperirea.
-
Propunerea Comisiei și compromisul adoptat în ITRE prevăd o tranziție de doi ani, cu condiții pentru operatorii existenți. Senatul României solicită cinci ani și garanții pentru continuitatea serviciilor și competențele autorităților naționale.
-
Avizul românesc acceptă necesitatea acțiunii europene, dar consideră propunerea disproporționată în forma examinată. Negocierile trebuie să clarifice inclusiv supravegherea spectrului, intervențiile la interferențe și costurile suportate la nivel național.
Raportoarea dosarului, Angelika Winzig, din grupul Partidului Popular European, a legat reforma de autonomia strategică, competitivitate și conectivitate. În intervenția de dinaintea votului, ea a susținut că viitorul european în spațiu nu trebuie decis exclusiv de cel mai mare ofertant și că deschiderea către parteneri internaționali nu trebuie să creeze dependență.
Serviciile mobile prin satelit pot menține legături de comunicații acolo unde infrastructura terestră lipsește, este deteriorată sau nu are capacitate suficientă. Utilitatea lor privește atât comunitățile izolate, cât și transporturile, infrastructurile critice și intervențiile în caz de dezastru. Conexiunile directe dintre sateliți și dispozitive, cunoscute drept direct-to-device, pot extinde accesul, în funcție de compatibilitatea echipamentelor și de capacitatea sistemelor.
Propunerea Comisiei Europene, prezentată în mai, privește benzile pereche 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz, utilizate pentru comunicația dintre sol și satelit în cele două sensuri. Ea nu reglementează toate serviciile prin satelit și nu garantează acces universal la internet de mare viteză. Performanța depinde de sistem, de spectrul disponibil, de echipamente și de numărul utilizatorilor conectați simultan.
Actualul cadru combină selecția europeană a operatorilor cu autorizarea națională. Comisia propune înlocuirea sa cu autorizații valabile la nivelul Uniunii, pentru a reduce fragmentarea și a oferi furnizorilor condiții mai previzibile. Atribuțiile de monitorizare și aplicare a regulilor ar trebui exercitate în cooperare cu statele membre.
Durata este esențială pentru investiții și pentru folosirea unei resurse limitate, spectrul radio. Propunerea Comisiei și compromisul adoptat în ITRE prevăd autorizații de 20 de ani, cu posibilitatea unei reînnoiri în condițiile stabilite de regulament. Drepturile acordate în urma selecției din 2009 au avut o durată de 18 ani și ajung la termen în mai 2027. Cele două perioade aparțin unor regimuri diferite.
Reforma urmărește și consolidarea capacității europene de comunicații sigure. Proiectul distinge selecția pentru servicii guvernamentale de cea pentru servicii comerciale și pentru un nou operator european. Compromisul adoptat în ITRE detaliază repartizarea spectrului, condițiile de stabilire și control al operatorilor și cerințele de securitate. Acestea sunt prevederi ale textelor de negociere, nu autorizații deja acordate unor companii.
Continuitatea serviciilor existente este una dintre dificultățile tranziției. Propunerea permite o prelungire temporară de doi ani pentru operatorii care îndeplinesc condițiile prevăzute, pentru a evita întreruperea comunicațiilor înainte de funcționarea noului sistem. Prelungirea nu ar fi automată și nu ar înlocui selecția pentru noile drepturi pe termen lung.
Senatul României cere o perioadă tranzitorie de cinci ani. În avizul adoptat la 4 noiembrie, instituția susține un cadru european mai coerent, dar consideră că propunerea respectă subsidiaritatea și nu respectă proporționalitatea. Distincția înseamnă că Senatul acceptă justificarea intervenției la nivelul UE, dar contestă amploarea și unele modalități ale acesteia în forma analizată.
Avizul, care integrează observațiile ANCOM și ale comisiilor competente, cere evaluarea performanței reale a serviciilor, nu numai a acoperirii declarate. Sunt relevante capacitatea disponibilă, calitatea, reziliența și funcționarea în condiții de trafic intens sau de degradare a rețelelor terestre. Pentru România, documentul evidențiază zonele rurale, montane și de frontieră, precum și comunicațiile critice.
Senatul solicită și un rol operațional clar pentru autoritățile naționale: monitorizarea utilizării spectrului, identificarea interferențelor și posibilitatea unor măsuri urgente atunci când sunt afectate siguranța publică sau comunicațiile esențiale. Autoritățile ar trebui să aibă acces la datele tehnice necesare, iar noile responsabilități să fie însoțite de resurse. Avizul cere clarificarea contribuțiilor și taxelor colectate la nivel european și a mecanismului de acoperire a costurilor naționale.
Aceste solicitări sunt poziția Senatului asupra propunerii, nu modificări deja introduse în regulament. În paralel, statele membre își negociază poziția în Consiliu. Documentul Președinției irlandeze din 16 noiembrie indică obiectivul unui acord asupra abordării generale la reuniunea din 1 decembrie.
Dosarul trebuie să parcurgă în continuare procedura Parlamentului și negocierile dintre instituții. Regulile finale vor stabili cine poate primi noile autorizații, ce obligații de securitate și de serviciu vor avea operatorii și cum va fi protejată continuitatea comunicațiilor la trecerea de la actualul regim.

















