
Comisiile pentru cultură și libertăți civile ale Parlamentului European cer 10,72 miliarde de euro pentru programul AgoraEU din perioada 2028–2034 și o componentă distinctă pentru presă și jurnalism, care ar primi 13,5% din total, aproximativ 1,45 miliarde de euro. Raportul majorează cu aproape 25% bugetul propus de Comisia Europeană și separă finanțarea jurnalismului de cea pentru audiovizual. Sumele sunt propuneri pentru negocierea viitorului buget multianual, nu bani deja disponibili redacțiilor sau altor beneficiari.
Pe scurt
-
Un buget mai mare, încă neadoptat. CULT și LIBE cer 10,72 miliarde EUR în prețuri curente, față de 8,58 miliarde propuse de Comisie. În prețurile anului 2025, valorile sunt 9,50 și, respectiv, 7,61 miliarde EUR.
-
Cinci componente cu ponderi distincte. Culturii i-ar reveni 21%, audiovizualului și jocurilor video 25%, presei și jurnalismului 13,5%, democrației și drepturilor 29,5%, iar programului Daphne împotriva violenței 11%.
-
Aproximativ 1,45 miliarde EUR pentru presă și jurnalism în șapte ani. Valoarea este calculată din ponderea propusă și include obiective mai largi decât granturile directe pentru redacții, precum alfabetizarea media și verificarea faptelor.
-
Independență și control asupra cheltuielilor. Raportul propune garanții pentru organizațiile de verificare a faptelor, responsabilitate editorială umană în folosirea IA, raportare publică anuală și control parlamentar asupra programelor de lucru.
-
Raport adoptat cu 64 de voturi pentru, 17 împotrivă și două abțineri. Mandatul de negociere a primit 65 de voturi pentru și 19 împotrivă. Urmează procedura parlamentară și negocierile cu guvernele.
AgoraEU ar reuni actualele programe Creative Europe și Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV), într-un cadru comun pentru cultură, media, societate civilă și participare democratică. Propunerea Comisiei din iulie 2025 avea trei componente principale. Comisiile CULT și LIBE cer cinci, prin separarea jurnalismului de audiovizual și a programului Daphne de componenta mai largă pentru drepturi și valori.
Amendamentele de compromis fixează un buget de 10.720.330.000 de euro în prețuri curente, rotunjit în comunicarea Parlamentului la 10,72 miliarde. Ponderea de 13,5% ar însemna aproximativ 1,447 miliarde de euro pentru presă și jurnalism în întreaga perioadă de șapte ani. Calculul nu reprezintă o alocare anuală și nu rezervă sume unor publicații anume. Până la 5% din fiecare componentă ar putea fi folosite pentru activități transversale și dispoziții orizontale, potrivit compromisului.
Componenta pentru jurnalism ar susține investigațiile, publicațiile locale și regionale și relatările de interes public. Protecția jurnaliștilor expuși amenințărilor sau supravegherii ilegale este una dintre priorități, alături de combaterea dezinformării, vizibilitatea surselor de încredere și alfabetizarea media. Raportul urmărește și reducerea zonelor în care dispariția redacțiilor limitează accesul la informație independentă.
Pentru organizațiile mici, locale și regionale, textul acordă atenție tranziției digitale, dezvoltării unor modele sustenabile și capacității de a ajunge la public. Aceste obiective pot crea oportunități pentru cooperare și inovare editorială, dar accesul efectiv la bani va depinde de regulamentul final, programele de lucru și condițiile viitoarelor apeluri. Nu există o alocare națională confirmată pentru România.
Compromisul cere organizațiilor care primesc sprijin pentru verificarea faptelor să demonstreze experiență relevantă, transparență în privința conducerii și finanțării și independență față de partide și organizații implicate în campanii electorale sau activități partizane. Acestea sunt condiții propuse pentru viitorul program, nu decizii prin care beneficiari existenți ar fi fost declarați neeligibili.
Utilizarea inteligenței artificiale este tratată prin cerințe de responsabilitate și transparență. În cultură și audiovizual, lucrările sprijinite ar trebui să aibă o contribuție creativă umană substanțială și identificabilă. În jurnalism, textul cere supraveghere editorială umană asupra producerii și distribuirii conținutului. Propunerea nu echivalează cu o interdicție generală a instrumentelor IA în redacții.
Componenta Creative Europe–Culture, cu 21%, ar finanța cooperarea transfrontalieră, mobilitatea artiștilor, circulația operelor, traducerile în limbi mai puțin utilizate și accesibilitatea. Sunt vizate muzica, literatura, artele spectacolului, arhitectura și patrimoniul. Alte 25% ar reveni MEDIA, pentru producție audiovizuală, distribuție transfrontalieră, educație cinematografică și jocuri video, cu accent pe producătorii independenți și vizibilitatea operelor europene.
Ponderea cea mai mare, 29,5%, ar reveni CERV+, pentru democrație, cetățenie, egalitate, drepturi și valori. Comisiile vor sprijin rapid pentru organizațiile civice și apărătorii drepturilor omului amenințați, precum și măsuri pentru independența justiției, avertizorii de integritate și alegeri libere și accesibile. Daphne ar primi separat 11% pentru prevenirea și combaterea violenței de gen, domestice, împotriva copiilor și a altor grupuri expuse riscului și pentru sprijinirea supraviețuitorilor.
Raportul cere și o supraveghere mai puternică a implementării. Comisia ar publica anual informații despre cheltuieli, iar Parlamentul și Consiliul ar putea formula obiecții față de programele de lucru adoptate ca acte delegate. Compromisul prevede evaluări independente, cu o evaluare intermediară cel târziu la sfârșitul lui 2031. Rolul punctelor naționale de contact este de a ajuta solicitanții să identifice oportunitățile și să pregătească proiecte.
Emma Rafowicz, eurodeputată franceză din S&D și coraportoare, prezintă independența artistică și editorială drept un element central al instrumentului. Coraportoarea Alice Kuhnke, eurodeputată suedeză din Verzi/ALE, subliniază în comunicatul Parlamentului nevoia unui buget propriu pentru jurnalism, a sprijinului rapid pentru societatea civilă amenințată și a cooperării culturale transfrontaliere.
ECR a votat împotriva raportului și a mandatului de negociere. Raportorii săi din umbră, Ivaylo Valchev și Alessandro Ciriani, critică ponderea componentei culturale și riscul finanțării unor activități de lobby către instituțiile europene. Grupul recunoaște totodată îmbunătățiri pentru cinema, producători independenți și patrimoniu. Critica este o poziție politică asupra viitorului program, nu o constatare de folosire ilegală a fondurilor AgoraEU.
Consiliul și-a stabilit în mai un mandat parțial care păstrează trei componente și întărește rolul statelor în implementare, inclusiv printr-un comitet AgoraEU. Aspectele financiare și cele orizontale au fost excluse din acel mandat. El nu înseamnă acceptarea de către guverne a celor 8,58 miliarde de euro propuse de Comisie sau a sumei mai mari cerute de comisiile Parlamentului.
Reporteri fără Frontiere avertizează că președinția irlandeză a Consiliului a propus, în negocierile bugetare, reducerea AgoraEU la circa 6 miliarde de euro. RSF salută componenta distinctă pentru jurnalism, dar cere cel puțin 200 de milioane de euro anual pentru acest domeniu. Atât descrierea variantei de reducere, cât și cererea privind pragul anual sunt atribuite organizației; nu reprezintă un buget convenit de instituțiile europene.
Raportul CULT–LIBE a fost aprobat cu 64 de voturi pentru, 17 împotrivă și două abțineri. Decizia separată privind intrarea în negocieri a primit 65 de voturi pentru și 19 împotrivă, fără abțineri. Mandatul trebuie să parcurgă procedura Parlamentului, iar negocierile cu guvernele depind de acordul asupra cifrelor bugetului UE pentru 2028–2034. Pentru redacții și organizații culturale, rezultatul va conta atât prin suma finală, cât și prin păstrarea ponderilor și a condițiilor de acces.

















