Comisia programează pentru primul trimestru din 2027 recomandarea privind protecția candidaților și aleșilor

Comisia Europeană a programat pentru primul trimestru din 2027 o recomandare privind siguranța candidaților și reprezentanților aleși, potrivit programului său de lucru. Inițiativa urmărește prevenirea amenințărilor și sprijinirea persoanelor vizate, fără să creeze prin ea însăși obligații juridice pentru state. În paralel, un sondaj al Comitetului European al Regiunilor (CoR), bazat pe 182 de răspunsuri, documentează hărțuirea, intimidarea și dificultățile de acces la sprijin în politica locală și regională.

Recomandarea figurează la poziția 22 din anexa privind noile inițiative a programului Comisiei pentru 2027, publicat la 4 noiembrie. Ea se afla deja în pregătire; documentul actual precizează noul orizont de prezentare. Calendarul nu este însă o decizie de adoptare: anexa avertizează că informațiile de planificare sunt indicative și pot fi schimbate pe parcursul pregătirii.

Forma juridică limitează efectele documentului. Potrivit Tratatului privind funcționarea UE, recomandările nu au forță obligatorie. Comisia poate propune principii și practici comune, dar aceasta nu echivalează cu instituirea unui regim european uniform de protecție. Măsurile concrete, destinatarii și eventualele mecanisme de urmărire vor putea fi analizate după publicarea textului final.

Sondajul CoR oferă un tablou al experiențelor persoanelor care au răspuns, în contextul raportului instituției privind starea regiunilor și orașelor europene. Chestionarul a circulat în iunie și iulie 2026 printre membrii Comitetului și rețelele sale, inclusiv programul pentru tineri politicieni aleși, rețeaua consilierilor locali europeni și parteneri din țări implicate în procesul de extindere. Raportul rezultatelor, publicat în octombrie, are la bază 182 de răspunsuri.

Pentru experiențele din ultimii trei ani, 70,6% dintre respondenți au indicat abuz verbal sau hărțuire în persoană cel puțin o dată, 68,7% abuz online, iar 59,9% dezinformare ori campanii de denigrare online. Amenințările la adresa reputației sau șantajul apar în 54,1% dintre răspunsuri, iar dezinformarea și denigrarea în afara mediului online în 51,1%.

Alte categorii privesc riscuri directe pentru siguranță: 40% au raportat amenințări cu violență fizică, 31,3% intimidare juridică sau administrativă, 25,6% amenințări la adresa familiei ori a personalului și 17,9% violență fizică. Aceeași persoană putea selecta mai multe categorii, astfel că proporțiile nu pot fi însumate pentru a calcula un total de victime sau incidente.

O parte a experiențelor s-a repetat. În cazul hărțuirii verbale în persoană, 17,2% dintre respondenți au indicat un singur episod, 42,8% mai multe și 10,6% o frecvență ridicată. Pentru abuzul online, proporțiile corespunzătoare sunt 15,9%, 29,7% și 23,1%. La întrebarea separată despre efectul presiunilor asupra rolului democratic, 45,3% au descris un impact limitat, iar 20,4% unul semnificativ sau foarte semnificativ: în total, 65,7% au resimțit un efect într-o anumită măsură. Raportul nu cuantifică numărul efectiv al incidentelor sau al retragerilor din politică.

Autorii identifică diferențe în interiorul eșantionului. Aproape patru din cinci participanți sub 35 de ani au raportat abuz online, față de aproximativ jumătate dintre cei de cel puțin 55 de ani. Intimidarea juridică sau administrativă a fost indicată cel mai frecvent de grupa 35–54 de ani. Într-o întrebare despre grupurile considerate cel mai des vizate, 62% au menționat aleșii, 53,1% candidații, 49,2% femeile din politică, 36,3% persoanele din grupuri expuse discriminării și 21,8% politicienii sub 35 de ani. Aceste ultime procente măsoară percepții, nu rate de victimizare pentru fiecare grup.

Participanții nu formează o categorie omogenă: 69,2% s-au identificat exclusiv ca aleși, 6% ca personal politic local sau regional, 1,6% ca actuali ori recenți candidați, 1,1% într-o altă categorie, iar 22% au selectat mai multe roluri. Nivelul local este reprezentat în 65,9% dintre răspunsuri, cel regional în 17,6%, iar ambele în 16,5%. Din state membre ale UE provin 86,3% dintre participanți, din țări implicate în extindere 9,9%, iar din alte țări 3,8%.

Raportul nu prezintă o selecție probabilistică sau ponderi care să demonstreze reprezentativitatea pentru toată Europa. Participarea prin rețele instituționale poate fi influențată de interesul pentru subiect și de experiențele anterioare. Procentele nu trebuie transformate în estimări pentru toți politicienii locali, iar documentul nu oferă pentru fiecare subîntrebare numărul valid al răspunsurilor necesar unei conversii sigure în persoane. Totodată, grupul include și țări din afara UE.

Una dintre cele mai clare probleme de sprijin este lipsa informării: 81,6% dintre respondenți spun că nu cunosc ghiduri, politici sau coduri de conduită relevante, iar 18,4% declară că sunt familiarizați cu asemenea instrumente. Aceasta nu dovedește că mecanismele lipsesc din toate instituțiile reprezentate, ci arată că mulți participanți nu le cunosc. În ordinea priorităților, ei cer informare și educație, proceduri clare de raportare, instruire în securitate digitală și gestionarea situațiilor tensionate, coduri voluntare de conduită și reacții rapide ale autorităților de aplicare a legii.

Cele 44 de răspunsuri la întrebarea deschisă despre sprijin suplimentar dezvoltă aceleași nevoi: ghiduri și mentorat pentru noii candidați, asistență juridică, intervenții mai rapide ale poliției, consiliere psihologică și mecanisme dedicate femeilor și grupurilor subreprezentate. Sunt cerute și reacții mai eficiente la conturile false și dezinformare, precum și o atitudine a partidelor și mass-mediei care să nu normalizeze atacurile personale.

Documentele consultării Comisiei, încheiate la 14 mai 2026, prevăd un ghid de bune practici, dezvoltarea capacităților instituționale, sprijin practic, colectarea datelor și angajamente voluntare, inclusiv coduri de conduită și standarde etice. Lucrările se desfășoară și prin Rețeaua europeană de cooperare în materie electorală. Femeile, grupurile cu risc ridicat de discriminare și politicienii locali sunt menționați explicit ca priorități. Consultarea a tratat și inteligența artificială în alegeri și procedurile judiciare abuzive, teme distincte de recomandarea privind siguranța.

CoR a cerut, la rândul său, măsuri de protecție a politicienilor, în special a femeilor, în avizul său privind Scutul european pentru democrație, adoptat în octombrie. Raportorul Stephen De Ron, consilier local în Hesperange, Luxemburg, a susținut că protejarea democrației trebuie să înceapă în orașe și regiuni. Poziția instituției leagă această protecție de presa independentă, educația media și digitală și participarea civică; ea nu reprezintă adoptarea recomandării Comisiei.

Pentru autorități, miza este accesul efectiv la prevenție, raportare și sprijin, păstrând contactul dintre aleși și cetățeni. Critica legitimă, protestul și dezbaterea politică nu trebuie echivalate automat cu hărțuirea. Primul trimestru din 2027 rămâne etapa planificată pentru recomandare; efectele vor depinde de conținutul final și de măsurile aplicate de state, instituții și partide. Sondajul indică probleme concrete, dar nu înlocuiește cercetările reprezentative și datele comparabile necesare pentru evaluarea amplorii fenomenului.