Comisia propune ca poliția și serviciile de urgență să poată comunica fără întrerupere peste granițele UE

Comisia Europeană a propus două regulamente pentru crearea unui sistem european prin care poliția, autoritățile de frontieră și de coastă, serviciile vamale cu atribuții de aplicare a legii și, dacă statele aleg acest lucru, pompierii, protecția civilă și serviciile medicale de urgență să poată comunica și schimba date fără întrerupere atunci când operează peste granițe. European Union Critical Communication System, EUCCS, nu ar înlocui rețelele naționale și nu ar crea un centru european care să comande intervențiile, ci ar obliga la interoperabilitatea sistemelor pentru autoritățile de aplicare a legii și ar crea cadrul prin care alte servicii de urgență să se poată conecta la aceeași arhitectură.

Problema pe care Comisia încearcă să o rezolve apare atunci când echipele de intervenție trec o frontieră sau trebuie să lucreze împreună cu servicii din alt stat. Sistemele naționale actuale de comunicații critice au fost construite separat, folosesc infrastructuri și tehnologii diferite și nu sunt în general interconectate astfel încât un polițist, pompier sau salvator să își poată continua comunicațiile operative în altă țară. În asemenea situații sunt folosite soluții temporare, inclusiv schimbarea echipamentelor radio sau telefoane comerciale care nu oferă aceleași garanții de securitate, disponibilitate și prioritate ca o rețea destinată intervențiilor de urgență.

Pachetul Comisiei încearcă să construiască un „sistem de sisteme”, nu o singură rețea europeană centralizată. Statele ar continua să dețină și să opereze propriile infrastructuri, iar organizarea, comanda și desfășurarea operațiunilor de poliție și intervenție ar rămâne competențe naționale. La nivel european ar exista infrastructura tehnică necesară interconectării, cerințe comune de securitate și interoperabilitate, mecanisme de monitorizare și acreditare și un grup în care autoritățile naționale competente ar coordona funcționarea sistemului.

Prima dintre cele două propuneri legislative se referă în principal la autoritățile cu atribuții de aplicare a legii. Statele ar trebui să se asigure că sistemele utilizate de poliție, autoritățile competente pentru controlul frontierelor, paza de coastă și autoritățile vamale care pot exercita puteri coercitive sunt interoperabile și pot fi conectate la nivel european. Europol și Frontex ar primi acces potrivit competențelor existente, iar noua Autoritate Vamală a UE ar urma să poată utiliza, la rândul său, sistemul în limitele mandatului său.

A doua propunere creează baza pentru participarea serviciilor de protecție civilă. Aici regimul este diferit, deoarece competența Uniunii în domeniul protecției civile este una de sprijin, iar participarea pompierilor, echipelor de salvare și serviciilor medicale de urgență rămâne la alegerea statelor membre. Comisia consideră însă că beneficiul operațional maxim apare numai dacă serviciile care intervin efectiv împreună într-o criză pot comunica prin aceeași arhitectură interoperabilă.

Statele ar putea decide să includă și alți utilizatori ai comunicațiilor critice. Propunerea menționează forțele armate, autoritățile de securitate națională, instituțiile responsabile de protecția mediului și unele autorități sau entități private care furnizează servicii esențiale ori operează infrastructuri critice. Aceste categorii nu devin automat utilizatori ai EUCCS prin simpla adoptare a regulamentului, iar regimul lor ar depinde de decizia și legislația fiecărui stat.

Schimbarea tehnologică majoră este trecerea de la comunicațiile radio predominant vocale către servicii broadband capabile să transporte în timp real voce, mesaje, fotografii, video, localizare și alte date operaționale. Un echipaj trimis într-un alt stat ar trebui, în logica propunerii, să își poată utiliza propriul serviciu de comunicații critice într-un mod apropiat de roamingul obișnuit, fără să fie obligat să treacă la un sistem separat imediat ce traversează frontiera.

EUCCS ar utiliza și infrastructură comercială de comunicații mobile. Operatorii ar trebui să poată separa traficul critic de serviciile comerciale obișnuite și să ofere utilizatorilor autorizați calitate garantată a serviciului, prioritate și, în situațiile în care rețeaua este congestionată, preempțiune față de traficul comercial. Evaluarea de impact a Comisiei spune că asemenea mecanisme ar urma să aibă efect asupra utilizatorilor obișnuiți numai în situații de suprasolicitare a rețelei și că principiul prioritizării este deja cunoscut în anumite servicii de urgență.

Conectivitatea prin satelit este prevăzută pentru situațiile în care rețeaua terestră nu funcționează sau nu acoperă zona de intervenție. Comisia leagă această componentă de infrastructurile europene de conectivitate sigură și de posibilitatea integrării serviciilor IRIS², însă utilizarea concretă va depinde de disponibilitatea capacităților și de mandatele programelor relevante. Propunerea nu garantează că orice echipaj va dispune imediat și în orice punct de o conexiune prin satelit.

Implementarea ar urma să fie graduală. Pentru nivelul inițial, mai mult de jumătate dintre utilizatorii comunicațiilor critice definiți de un stat ar trebui să fie conectați la sistemul broadband național, iar rețelele mobile ar trebui să acopere cel puțin 70% din teritoriul statului. Instrumentele de comunicații care pot fi instalate temporar într-o zonă fără acoperire ar trebui să poată fi desfășurate în cel mult trei zile, iar infrastructura radio ar trebui să aibă cel puțin opt ore de alimentare de rezervă.

La nivelul avansat, toți utilizatorii naționali definiți pentru comunicații critice ar trebui să folosească sistemul, acoperirea teritorială ar crește la minimum 80%, iar echipamentele temporare ar trebui instalate în cel mult două zile. Propunerea include în această etapă integrarea comunicațiilor prin satelit direct către dispozitive și posibilitatea folosirii unor instrumente de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială și de traducere automată, alături de cerințe de securitate mai avansate, inclusiv criptografie rezistentă la amenințările cuantice.

Nivelul optim prevăzut pentru ultima etapă ar presupune cel puțin 90% acoperire teritorială și 95% acoperire a populației, iar echipamentele mobile suplimentare ar trebui să poată fi desfășurate într-o singură zi. Arhitectura ar trebui să includă metode de acces redundante, instrumente pentru răspuns predictiv și automatizat și cerințe de securitate capabile să integreze inclusiv tehnologii cuantice. Acestea sunt obiective tehnice înscrise în propunerea Comisiei și nu capacități deja existente în toate statele membre.

Calendarul legislativ prevede o primă capacitate operațională de la 1 decembrie 2030, un nivel avansat în 2033 și atingerea nivelului optim în 2036, când toate statele membre ar trebui să fie conectate. Comisia propune ca infrastructurile europene de monitorizare a rețelei și securității să fie pregătite mai devreme, până la 1 decembrie 2029. Aceste termene vor deveni obligatorii numai dacă propunerile sunt adoptate de Parlamentul European și Consiliu și dacă textul final păstrează calendarul propus de Comisie.

Pachetul conține și garanții privind datele. Sistemul ar putea transporta informații operaționale despre victime, inclusiv identitatea, vârsta sau starea medicală atunci când acestea sunt necesare intervenției, dar Comisia spune că prelucrarea trebuie să rămână limitată la scopurile de siguranță și securitate publică și să respecte cadrul existent de protecție a datelor. Propunerea precizează că EUCCS nu ar acorda autorităților noi capacități de supraveghere a comunicațiilor private și nu modifică prin el însuși competențele de investigație ale poliției.

Costul direct suplimentar estimat pentru varianta preferată de Comisie este de aproximativ 3,571 miliarde EUR pe o perioadă de șapte ani. Din această valoare, 1,156 miliarde EUR reprezintă costurile estimate la nivel european pentru infrastructura de interconectare, conectivitatea prin satelit, testare, standardizare, certificare, centrele de monitorizare, coordonare și formarea personalului. Alte aproximativ 2,415 miliarde EUR ar reveni statelor membre pentru adaptarea rețelelor, infrastructurii, terminalelor, aplicațiilor și resurselor administrative necesare conectării.

Evaluarea menționează separat aproximativ 12,667 miliarde EUR pentru tranziția generală a sistemelor naționale de comunicații critice către broadband în șapte ani. Comisia subliniază că această sumă nu este provocată de EUCCS, deoarece statele ar trebui să facă oricum tranziția tehnologică de la vechile rețele radio. Nici suma de 3,571 miliarde EUR nu reprezintă o alocare deja votată, iar contribuția viitoare a programelor UE va depinde inclusiv de negocierea următorului cadru financiar multianual.

Propunerile intră acum în procedura legislativă ordinară. Parlamentul European și Consiliul pot modifica arhitectura, obligațiile, termenele și mecanismele de finanțare înainte de adoptarea textelor finale. Până atunci, EUCCS rămâne un proiect legislativ construit pe testele și proiectele-pilot derulate în ultimii ani, nu un sistem european deja operațional.