Comisia propune tăieri drastice pentru cod în Marea Baltică, dar majorează puternic cotele la hering și șprot

Comisia Europeană propune pentru 2027 o reducere drastică a capturilor accidentale de cod din Marea Baltică, în paralel cu majorarea cotelor pentru mai multe stocuri de hering și pentru șprot, după ce evaluările științifice au indicat evoluții foarte diferite între speciile din bazin. Pentru codul vestic, limita pentru capturile accidentale ar scădea cu 88%, iar pentru codul estic cu 51%, în timp ce cota pentru heringul din centrul Mării Baltice ar crește cu 49%, iar cea pentru șprot cu 44%.

Propunerea Comisiei acoperă zece stocuri gestionate de UE în Marea Baltică: heringul din Golful Botnic, heringul central, heringul din Golful Riga, șprotul, cambula, somonul din bazinul principal, somonul din Golful Finlandei, codul vestic, codul estic și heringul vestic. Limitele sunt stabilite anual sub forma capturilor totale admisibile, care sunt apoi împărțite între statele membre sub formă de cote naționale.

Cele mai severe reduceri sunt rezervate stocurilor de cod. Pentru codul vestic, Comisia propune reducerea limitei pentru capturile accidentale de la 266 de tone în 2026 la numai 31 de tone în 2027. Pentru codul estic, limita ar scădea de la 430 la 211 tone. În ambele cazuri, pescuitul comercial țintit rămâne închis, iar cantitățile propuse se referă doar la pești capturați inevitabil în timpul pescuitului altor specii.

Motivul este lipsa unei redresări suficiente. Pentru codul estic, evaluările științifice arată că stocul nu s-a îmbunătățit în pofida măsurilor introduse în ultimii ani, iar recomandarea pentru 2027 rămâne oprirea tuturor capturilor țintite. În lipsa unei recomandări separate privind nivelul capturilor accidentale inevitabile, Comisia propune stabilirea limitelor pe baza cantităților raportate de statele membre în 2025.

Situația este similară pentru codul vestic. Consiliul Internațional pentru Explorarea Mării recomandă, pentru al doilea an consecutiv, oprirea completă a pescuitului, iar Comisia propune menținerea interdicției atât pentru pescuitul comercial, cât și pentru cel recreativ.

Comisia arată că măsurile luate din 2019 au produs unele semne de ameliorare a stocurilor de cod, dar recuperarea rămâne lentă și fragilă. Explicația nu ține doar de presiunea exercitată prin pescuit. Nivelul redus de oxigen din apă, temperaturile mai ridicate, poluarea și bolile continuă să afecteze condițiile de reproducere și supraviețuire.

Heringul vestic se află într-o situație la fel de dificilă. Pentru al optulea an consecutiv, ICES recomandă oprirea completă a pescuitului, iar Comisia propune eliminarea și ultimei excepții care permitea pescuitului costier la scară mică să continue activitatea țintită. Limita pentru capturile accidentale ar scădea cu 45%, de la 788 la 437 de tone.

Redresarea heringului vestic este complicată de faptul că o parte importantă a stocului migrează în Skagerrak și în estul Mării Nordului. Pentru 2027, ICES estimează că 59% din capturi ar urma să aibă loc în aceste zone și doar 41% în Marea Baltică, ceea ce înseamnă că reducerea presiunii în interiorul UE nu este suficientă pentru recuperarea stocului.

Pescuitul din Marea Nordului și Skagerrak este gestionat împreună cu Norvegia și Regatul Unit. Comisia a discutat cu cele două state necesitatea menținerii unei presiuni reduse asupra heringului vestic, iar Norvegia a anunțat în iunie 2026 o închidere sezonieră între 15 mai și 31 iulie în apele sale din Marea Nordului.

Imaginea este mult mai bună pentru alte stocuri pelagice. Heringul central din Marea Baltică a crescut în ultimii ani, iar evaluările ICES indică o reproducere mai bună și posibilitatea ca stocul să depășească nivelurile considerate sustenabile în 2027.

Recomandarea științifică ar permite o creștere a capturilor de până la 153%, dar Comisia propune o majorare mult mai prudentă, de 49%, de la 96.463 la 143.860 de tone. Argumentul este menținerea ratei mortalității prin pescuit la un nivel stabil și evitarea unei creșteri rapide care ar putea inversa tendința de recuperare.

Pentru heringul din Golful Botnic, Comisia propune o creștere de numai 3%, de la 55.869 la 57.308 tone, deși recomandarea ICES ar permite o creștere mult mai mare, de până la 62%. Stocul a scăzut timp de decenii, a ajuns la cel mai mic nivel în 2024 și a înregistrat doar o ameliorare modestă în 2025.

Comisia consideră că o creștere apropiată de limita maximă indicată de ICES ar putea readuce stocul pe o traiectorie descendentă. Din acest motiv, propunerea urmărește menținerea unei rate stabile a mortalității prin pescuit și continuarea reconstrucției stocului.

Pentru heringul central și cel din Golful Botnic ar rămâne în vigoare închiderile de trei luni în zonele costiere puțin adânci în perioadele de reproducere. Aceste restricții au fost introduse ca măsură de precauție și urmăresc reducerea presiunii asupra peștilor în perioadele în care se reproduc.

Heringul din Golful Riga este unul dintre stocurile aflate într-o stare mai bună. Comisia îl consideră sănătos și propune o cotă de 28.183 de tone, cu 11% peste nivelul din 2026 și în linie cu limita maximă recomandată de ICES.

Șprotul înregistrează una dintre cele mai mari îmbunătățiri. După mai mulți ani dificili, stocul a crescut semnificativ datorită unor rate foarte ridicate de reproducere, iar ICES estimează că această evoluție va continua. Comisia propune o cotă de 291.590 de tone, cu 44% mai mare decât în 2026, și renunțarea la închiderea sezonieră de trei luni.

Pentru cambulă, recomandarea științifică ar permite o ușoară creștere, dar Comisia preferă menținerea cotei la 10.973 de tone din cauza stării slabe a unor exemplare și a necesității de a limita capturile accidentale de cod. Noile reguli pentru pescuitul peștilor plați introduse în 2025 sunt menite să reducă tocmai această captură accidentală.

Pentru somonul din bazinul principal și cel din Golful Finlandei, ICES nu a publicat o nouă recomandare pentru 2027, iar Comisia propune păstrarea cotelor existente. Limitele ar rămâne la 25.537 de exemplare pentru bazinul principal și 10.232 pentru Golful Finlandei.

Comisia propune însă eliminarea pescuitului recreativ pentru somonul provenit din reproducere artificială. Chiar dacă pescuitul recreativ vizează exemplare crescute în captivitate și eliberate ulterior, pești sălbatici pot fi capturați accidental și trebuie eliberați, iar o parte dintre aceștia mor după capturare.

Somonul sălbatic are în prezent rate reduse de reproducere, iar Comisia consideră că aceste mortalități suplimentare justifică eliminarea excepției. Pescuitul recreativ costier pentru somon sălbatic poate continua vara, în zonele și perioadele în care este permis și pescuitul comercial.

Propunerea pentru 2027 arată că situația Mării Baltice nu poate fi descrisă printr-o singură tendință. Unele stocuri, precum șprotul și heringul central, prezintă o evoluție suficient de bună pentru majorarea cotelor, în timp ce codul și heringul vestic rămân la niveluri care nu permit redeschiderea pescuitului țintit.

Comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, a spus că evoluția unor stocuri pelagice oferă motive de optimism, dar a avertizat că este prea devreme pentru a considera recuperarea o tendință stabilă.

“Scientists tell us that for certain pelagic fish stocks in the Baltic Sea the outlook for 2027 is better. This gives us hope that our careful approach over the past few years is starting to pay off and we need to continue the rebuilding trajectory we jointly agreed upon,” a declarat Kadis.

Problemele pescuitului sunt legate de o degradare mai largă a ecosistemului. Comisia descrie Marea Baltică drept cea mai poluată mare din Europa și enumeră printre presiunile majore pierderea biodiversității, schimbările climatice, eutrofizarea, concentrațiile ridicate de contaminanți și deșeurile marine.

Aportul ridicat de nutrienți favorizează proliferarea algelor și contribuie la scăderea oxigenului din apă, ceea ce afectează direct habitatele și reproducerea peștilor. Contaminanți precum produsele farmaceutice și alte substanțe chimice se adaugă acestor presiuni.

Comisia menționează și problema raportării incorecte a capturilor. Evaluările științifice recunosc existența fenomenului, deși nu îi pot cuantifica exact amploarea, iar raportarea incorectă poate ascunde o parte din pescuitul excesiv.

Din acest motiv, Comisia afirmă că gestionarea cotelor nu este suficientă pentru refacerea Mării Baltice. Statele membre trebuie să aplice în paralel legislația europeană privind mediul și clima și regulile Politicii Comune în domeniul Pescuitului.

Opt state membre se află direct în jurul Mării Baltice: Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia. Comisia a organizat reuniuni ministeriale dedicate stării bazinului în 2020, 2023 și 2025 pentru coordonarea măsurilor privind pescuitul, poluarea și degradarea ecosistemului.

Propunerea Comisiei nu reprezintă cotele finale pentru 2027. Miniștrii pescuitului din statele membre vor negocia limitele în Consiliu, unde deciziile privind capturile din Marea Baltică sunt adoptate anual.

Reuniunea decisivă este programată pentru 26 și 27 octombrie 2026, când Consiliul urmărește ajungerea la un acord politic. Adoptarea formală a limitelor este prevăzută ulterior, în cursul lunii noiembrie.

Uniunea Europeană stabilește în fiecare an capturile totale admisibile pentru principalele stocuri comerciale din Marea Baltică pe baza recomandărilor științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Mării. După acordul Consiliului UE, cantitățile sunt împărțite între statele membre sub formă de cote naționale, care pot fi și schimbate între țări.

Gestionarea codului, heringului și șprotului se face și prin planul multianual pentru Marea Baltică, adoptat în 2016. Obiectivul este menținerea sau readucerea stocurilor la niveluri care permit exploatarea pe termen lung fără reducerea capacității lor de reproducere.

Pentru 2027, propunerea Comisiei combină creșteri semnificative acolo unde datele indică o îmbunătățire cu restricții severe pentru stocurile care rămân sub nivelurile biologice considerate sigure. Decizia finală va aparține statelor membre în Consiliu.