Comisia publică două ghiduri pentru protejarea vieții și patrimoniului evreiesc în Europa

Comisia Europeană a publicat două ghiduri dedicate protejării și promovării vieții evreiești și patrimoniului evreiesc în Europa, înaintea Zilei Europene a Culturii Evreiești din 6 septembrie. Unul dintre documente se adresează în principal autorităților publice și explică modul în care comunitățile evreiești pot fi sprijinite să trăiască deschis și în siguranță, iar celălalt inventariază situri și forme de patrimoniu în 30 de țări și prezintă instrumentele existente pentru conservarea lor.

Comisia Europeană folosește ediția din acest an a Zilei Europene a Culturii Evreiești pentru a muta accentul de la comemorare către viața cotidiană, vizibilitatea comunităților și protejarea patrimoniului încă activ. Cele două ghiduri publicate înaintea zilei de 6 septembrie sunt construite pentru două niveluri diferite: unul privește condițiile în care comunitățile evreiești pot trăi și participa deschis la viața publică, iar celălalt privește locurile, instituțiile și urmele materiale ale prezenței evreiești în Europa.

Presence, Plurality, Continuity este orientat în special către autoritățile publice, mai ales cele locale, care au contact direct cu școlile, instituțiile culturale, spațiile publice și comunitățile religioase. Documentul urmărește să ofere instrumente pentru crearea unui mediu în care viața evreiască să poată fi exprimată fără teamă și fără a fi redusă exclusiv la memoria Holocaustului sau la episoade de persecuție.

Această abordare pornește de la ideea că protejarea vieții evreiești presupune atât securitate, cât și vizibilitate culturală și socială. Autoritățile sunt încurajate să înțeleagă mai bine diversitatea comunităților evreiești, nevoile lor cotidiene și importanța participării lor la viața locală.

Al doilea ghid, A Living Story Across Europe, se concentrează asupra patrimoniului. El cartografiază situri din 30 de țări și include sinagogi, cimitire, muzee, școli, foste cartiere evreiești și alte locuri care documentează prezența de lungă durată a comunităților evreiești pe continent.

Documentul nu tratează aceste locuri exclusiv ca monumente istorice. O parte dintre ele sunt încă folosite de comunități, iar altele au o funcție educațională, culturală sau memorială. Ghidul urmărește să arate legătura dintre patrimoniu și viața actuală, inclusiv felul în care aceste spații pot contribui la educație, dialog și înțelegerea istoriei locale.

Comisia subliniază că prezența evreiască în Europa se întinde pe mai mult de două milenii și a influențat cultura, economia, știința, viața urbană și instituțiile europene. În această logică, protejarea patrimoniului nu este prezentată numai ca o obligație legată de trecut, ci și ca parte a identității culturale actuale a Europei.

Magnus Brunner, comisarul pentru afaceri interne și migrație, a legat explicit promovarea vieții evreiești de combaterea antisemitismului. El a spus că o mai bună cunoaștere a culturii și istoriei evreiești poate reduce prejudecățile și poate contribui la un mediu în care comunitățile se simt în siguranță și apreciate.

Mesajul Comisiei vine într-un context în care antisemitismul rămâne o preocupare la nivelul UE. Strategia europeană pentru perioada 2021–2030 combină măsuri de securitate și combatere a urii cu politici pentru protejarea patrimoniului, educație și susținerea comunităților evreiești.

Publicarea celor două ghiduri urmărește să transforme aceste obiective generale în instrumente utilizabile la nivel local. Primăriile, instituțiile culturale, școlile și organizațiile comunitare sunt printre actorii care pot folosi orientările pentru protejarea siturilor, promovarea cunoașterii și integrarea patrimoniului evreiesc în programele educaționale și culturale.

Un element separat al acestei politici este Premiul Simone Veil, care va fi acordat pentru prima dată în decembrie 2026. Premiul este finanțat prin programul Creative Europe și este dedicat inițiativelor care folosesc patrimoniul cultural pentru educație, dialog și participare civică.

Prima ediție recunoaște proiecte în cinci categorii, între care istorii comune, patrimoniu pentru dialog, patrimoniu viu, cooperare transfrontalieră și implicarea tinerilor. Comisia a prevăzut până la 25 de finaliști și cinci câștigători ai Grand Prix, fiecare cu un premiu de 10.000 de euro.

Acordarea premiului la 3 decembrie va extinde astfel mesajul lansat în jurul Zilei Europene a Culturii Evreiești: patrimoniul evreiesc nu este tratat doar ca obiect al conservării, ci și ca instrument pentru educație, dialog între generații și participare civică.

Cele două ghiduri și premiul sunt componente ale aceleiași politici europene de a face viața evreiască mai vizibilă și mai bine înțeleasă, într-un moment în care protecția fizică a comunităților și combaterea antisemitismului rămân în continuare priorități distincte.