AcasăEuropaComisia stabilește regulile de compensare a costurilor ETS2 pentru emisii care nu...


Comisia stabilește regulile de compensare a costurilor ETS2 pentru emisii care nu intră în sistem

Șase contoare de gaz montate în linie pe un perete gri, conectate prin conducte metalice.
Contoare și conducte de alimentare cu gaz, într-o imagine ilustrativă. Noile reguli UE privesc compensarea costurilor ETS2 transferate consumatorilor pentru emisii din afara sistemului, în condițiile măsurilor naționale.

Comisia Europeană a adoptat reguli comune pentru compensarea consumatorilor finali cărora li se vor transfera în prețul combustibililor costuri ETS2 pentru emisii din afara acestui sistem. Plata către beneficiarii eligibili trebuie făcută în anul calendaristic următor perioadei compensate, iar calculul va folosi emisiile de CO₂ vizate și prețul mediu al certificatelor ETS2 la licitație din acea perioadă. Mecanismul nu garantează însă o rambursare fiecărui cumpărător de combustibili: statele pot stabili praguri minime, iar consumatorii trebuie să fi suportat efectiv costurile pentru care cer compensația.

Pe scurt

  1. Compensația vizează două situații: costuri ETS2 transferate pentru emisii deja acoperite de sistemul ETS existent și costuri transferate pentru activități care nu intră în niciunul dintre cele două sisteme. Pot fi eligibile atât persoane fizice, cât și persoane juridice, dacă au suportat efectiv aceste costuri.

  2. Statele pot stabili praguri sub care nu acordă o sumă pozitivă. Când oferă compensații, trebuie să folosească criterii obiective, transparente și nediscriminatorii și să trateze în aceleași condiții consumatorii din același sector aflați în aceeași situație.

  3. Suma se stabilește pe baza unei estimări fiabile a emisiilor și a prețului mediu ETS2 la licitații pentru perioada eligibilă. Această perioadă nu poate depăși un an calendaristic, iar plata către beneficiarii eligibili trebuie făcută în anul calendaristic următor.

  4. Regulile intră în vigoare la 26 noiembrie 2026, înainte ca ETS2 să devină operațional în 2028. Ele pregătesc corectarea costurilor aplicate în afara domeniului sistemului, fără să deschidă prin ele însele o schemă generală de rambursare a facturilor.

Regulamentul de punere în aplicare, adoptat la 5 noiembrie și publicat vineri în Jurnalul Oficial al UE, răspunde unei dificultăți practice a ETS2, noul sistem pentru combustibilii utilizați în clădiri, transport rutier și alte sectoare. Începerea funcționării sale este stabilită pentru 2028. Obligația de a monitoriza emisiile și de a preda certificate revine furnizorilor reglementați de combustibili, iar costul carbonului poate fi transmis mai departe cumpărătorilor. Potrivit Comisiei, identificarea categoriei corecte de consumatori finali nu este întotdeauna posibilă, mai ales când între furnizorul reglementat și utilizatorul final nu există o relație directă de aprovizionare. În aceste cazuri, pot ajunge la consumator costuri aferente unor emisii care nu sunt acoperite de ETS2.

Directiva ETS obligă deja statele să ia măsuri pentru limitarea riscului de dublă contabilizare și de predare a certificatelor pentru emisii neincluse în sistem. Noul act detaliază compensarea atunci când aceste situații nu au putut fi evitate. Dubla contabilizare apare când un furnizor predă certificate ETS2 pentru combustibil utilizat într-o activitate din anexa I a directivei, care aparține sistemului ETS existent. A doua situație privește activități care nu sunt incluse nici în această anexă, nici în domeniul ETS2 și care nu au fost adăugate de statul respectiv prin extinderea națională permisă de directivă.

În sensul regulamentului, consumator final poate fi orice persoană fizică sau juridică ce utilizează combustibilul într-o activitate din afara ETS2. Pentru a primi o compensație pozitivă, consumatorul trebuie să fi suportat costuri ale carbonului din una dintre cele două situații. Verificarea acestor costuri poate folosi informațiile de monitorizare ale furnizorului sau dovezi solicitate consumatorului, potrivit explicațiilor din regulament. Simpla cumpărare de gaz ori de carburanți nu este suficientă pentru eligibilitate.

Actul păstrează o marjă de decizie pentru state în organizarea măsurilor. Definiția juridică a compensației include și un nivel zero, iar considerentele precizează că statele pot stabili praguri minime pentru limitarea sarcinii administrative. De aceea, faptul că un consumator a suportat un cost pentru emisii din afara ETS2 nu înseamnă, singur, că va primi automat bani. În același timp, regulamentul impune criterii obiective, transparente și nediscriminatorii: consumatorii care operează în același sector și se află în aceeași situație de fapt trebuie compensați în aceleași condiții.

Pentru sumele pozitive, metoda trebuie să pornească de la o estimare fiabilă a emisiilor de CO₂ pentru care consumatorul a suportat costul. Prețul pe tonă folosit în calcul este media prețurilor certificatelor ETS2 la licitațiile din perioada eligibilă. Statele stabilesc frecvența cererilor și perioada pentru care se acordă compensația, în limita unui an calendaristic. În mod obișnuit, contează perioada în care a fost cumpărat combustibilul; pentru activitățile din anexa I a directivei, contează perioada în care acesta a fost utilizat.

Termenul plății este raportat la anul perioadei eligibile. De exemplu, pentru o perioadă eligibilă din 2028, un consumator care îndeplinește condițiile trebuie să primească plata până la sfârșitul lui 2029. Acesta este un exemplu de aplicare a termenului din regulament; condițiile concrete și calendarul depunerii cererilor țin de măsura națională.

Statele trebuie apoi să raporteze anual Comisiei despre compensațiile acordate, până la 30 iunie din anul următor celui în care au făcut plățile. Informațiile cerute includ autoritatea responsabilă, eventualele praguri de eligibilitate, perioada eligibilă și termenul cererilor, metoda de calcul al emisiilor, prețul mediu utilizat, numărul consumatorilor compensați și suma totală plătită. Aceste raportări permit Comisiei să urmărească aplicarea mecanismului.

Regulamentul acoperă și calcularea numărului de certificate predate pentru emisii din afara ETS2, necesară ajustării cantității de certificate emise la nivelul Uniunii. În statele care nu au extins domeniul sistemului, cantitatea se determină ca diferența dintre emisiile verificate raportate în ETS2 și emisiile activităților acoperite, calculate pe baza inventarelor naționale.

Raportarea datelor de emisii către Comisie începe în 2030, cu termen anual la 30 iunie și cu datele pentru 2028. Pentru anumite extinderi naționale, actul prevede metode alternative și exceptări de la această raportare, condiționate inclusiv de menținerea unei compensații pozitive pentru dubla contabilizare.

Compensația pentru includerea eronată în ETS2 are un obiect diferit de sprijinul prin Fondul social pentru climă. Fondul urmărește să ajute categoriile vulnerabile de gospodării, utilizatori de transport și microîntreprinderi să facă față impactului tranziției, prin măsuri din planurile naționale. Acestea pot include renovări, încălzire mai curată, mobilitate și sprijin temporar pentru venituri. Noul regulament privește costurile suportate pentru emisii care nu ar trebui acoperite de ETS2.

Regulile de compensare intră în vigoare la 26 noiembrie 2026. Calendarul ETS2 rămâne cel stabilit prin Regulamentul (UE) 2026/667, care a amânat funcționarea sistemului până în 2028. Pentru consumatorii vizați, detaliile practice vor fi autoritatea care gestionează măsura națională, pragurile aplicabile, documentele necesare și perioadele în care pot depune cereri.




























RELATED ARTICLES