Comisia suspectează un cartel al producătorilor de aditivi pentru ciment și beton din Franța, Germania și Spania

Mai mulți producători de produse chimice pentru construcții din Franța, Germania și Spania sunt suspectați că au coordonat majorări viitoare de preț pentru aditivii folosiți în ciment, beton și mortar. Comisia Europeană a transmis companiilor și celor trei asociații profesionale implicate concluziile preliminare ale investigației, care poate duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri mondială anuală a fiecărei firme dacă acuzațiile sunt confirmate.

Coordonarea ar fi avut loc în 2021 și 2022, când producătorii se confruntau cu scumpirea materiilor prime în urma pandemiei de COVID-19 și a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Comisia suspectează că firmele nu s-au limitat la ajustarea independentă a prețurilor, ci au discutat viitoarele majorări în timpul pregătirii unor comunicate ale asociațiilor naționale, folosite pentru a explica public creșterea costurilor.

Produsele analizate au un rol tehnic important în construcții. Aditivii pentru ciment pot reduce consumul de energie în procesul de fabricație și pot îmbunătăți performanța materialului, în timp ce adaosurile pentru beton și mortar sunt folosite pentru rezistență, durabilitate, fluiditate și ușurința de aplicare.

Cimentul, betonul și mortarul sunt utilizate în clădiri, drumuri, poduri și alte lucrări de infrastructură. Creșterea prețurilor aditivilor poate fi transferată în costul materialelor finale și, mai departe, în bugetele proiectelor publice, prețurile locuințelor și cheltuielile firmelor de construcții.

Comisia a identificat trei presupuse coordonări distincte, nu un singur acord care ar fi acoperit simultan toate cele trei țări. În Franța, obiecțiile au fost transmise companiilor Cemex, Chryso, Mapei, Master Builders Solutions, MC Bauchemie, Sika și TAM, precum și asociației SYNAD.

În Germania sunt vizate Cemex, Ha-Be, Mapei, Master Builders Solutions, MC Bauchemie, Liesen, Remei și Sika, alături de Deutsche Bauchemie. În Spania, lista cuprinde Chryso, Mapei, Master Builders Solutions, MC Bauchemie și Sika, precum și asociația ANFAH.

Prezența repetată a unor companii în listele naționale nu înseamnă că executivul european a stabilit deja existența unei înțelegeri transfrontaliere unice. Fiecare presupusă încălcare va trebui analizată în raport cu schimburile dintre producători, rolul asociației profesionale și condițiile pieței din țara respectivă.

Problema juridică este dacă firme care ar fi trebuit să decidă separat când și cu cât își majorează prețurile au redus incertitudinea concurențială prin schimbul de informații despre intențiile lor viitoare. Normele europene interzic acordurile și practicile concertate care coordonează prețurile sau limitează concurența în piața unică.

Creșterea comună a costurilor materiilor prime nu este, în sine, o dovadă de cartel. Companii concurente pot reacționa asemănător la aceleași condiții economice și pot majora prețurile în aceeași perioadă. O încălcare apare atunci când ele își coordonează conduita în loc să decidă independent, reducând presiunea de a concura prin preț.

Comunicatele asociațiilor profesionale pot informa publicul despre problemele generale ale unui sector, inclusiv energie, transport sau aprovizionare. Ele devin relevante pentru o investigație dacă pregătirea lor le permite concurenților să discute scumpiri viitoare, să își comunice intențiile comerciale sau să ofere o justificare comună pentru decizii convenite anterior.

Investigația a devenit publică după inspecțiile neanunțate efectuate de Comisie la 17 octombrie 2023, la sediile unor companii din mai multe state membre. Inspectorii pot examina documente, corespondență și date electronice pentru a verifica dacă există contacte între concurenți sau alte probe privind coordonarea comercială.

Transmiterea obiecțiilor deschide etapa în care firmele și asociațiile își pot exercita dreptul la apărare. Ele pot consulta documentele neconfidențiale din dosar, pot prezenta observații scrise și pot solicita o audiere în fața reprezentanților Comisiei și ai autorităților naționale de concurență.

Comisia poate modifica sau retrage acuzațiile dacă explicațiile și probele prezentate schimbă evaluarea cazului. Comunicarea obiecțiilor nu stabilește vinovăția și nu anticipează decizia finală.

Dacă investigația confirmă existența unor înțelegeri anticoncurențiale, executivul european poate interzice conduita, poate impune măsuri pentru încetarea ei și poate aplica fiecărei companii o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri mondială anuală. Valoarea efectivă depinde de gravitatea și durata încălcării, dimensiunea vânzărilor afectate și rolul fiecărei întreprinderi.

Nu există un termen legal pentru finalizarea cazului. Durata va depinde de complexitatea celor trei investigații, de volumul documentelor, de cooperarea companiilor și de timpul necesar pentru analizarea răspunsurilor și organizarea eventualelor audieri.