Comisia cere României garanții mai puternice pentru independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare

România nu a făcut progrese în adoptarea unor garanții suplimentare pentru independența procurorilor de rang înalt și nici în reformarea modului în care este organizată poliția judiciară, potrivit Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2026. Executivul european cere reluarea lucrărilor legislative, într-un domeniu care influențează cine conduce marile parchete și în ce condiții pot procurorii coordona polițiștii care strâng probe în dosarele penale.

Raportul publicat de Comisia Europeană separă două constatări privind reforma justiției din România. Prima este că Legile justiției continuă să fie aplicate și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru independența și funcționarea sistemului. A doua este că problemele privind conducerea parchetelor și poliția judiciară au rămas fără răspuns legislativ, deși figurau deja printre recomandările adresate autorităților române.

Comisia arată că o analiză mai largă a unor aspecte controversate ale sistemului judiciar a fost pusă în așteptare în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În aceste condiții, executivul european recomandă ca evaluarea modului în care funcționează Legile justiției să fie reluată în consultare strânsă cu magistrații, organizațiile profesionale și celelalte părți interesate, inclusiv pentru a îmbunătăți eficiența și guvernanța sistemului.

Constatarea privind procurorii de rang înalt se referă la funcțiile de conducere din Ministerul Public și din parchetele specializate. Aceste poziții au o importanță directă pentru administrarea parchetelor, repartizarea resurselor, stabilirea priorităților instituționale și organizarea activității de urmărire penală, chiar dacă soluțiile din dosarele individuale trebuie adoptate de procurori în baza legii și a probelor.

Raportul nu spune că procurorii numiți în aceste funcții au acționat la ordin politic și nici nu contestă în bloc selecțiile făcute de România. Comisia constată că legislația nu a fost întărită suplimentar pentru a răspunde preocupărilor formulate anterior privind independența funcțiilor de conducere.

În perioada analizată a avut loc o procedură de selecție care a dus la numirea mai multor procurori de rang înalt. Cu toate acestea, Comisia spune că nu au fost adoptate măsuri legislative noi pentru consolidarea garanțiilor aplicabile acestor funcții. Diferența este între desfășurarea unei proceduri în cadrul normelor existente și modificarea normelor astfel încât protecția instituțională să fie mai puternică pe termen lung.

Garanțiile pot privi procedura de selecție, rolul instituțiilor participante, transparența criteriilor, motivarea deciziilor, stabilitatea mandatului și condițiile în care un procuror aflat la conducerea unui parchet poate fi revocat. Raportul publicat de Comisie nu prescrie României un model unic și nu prezintă în recomandare textul exact al modificărilor care trebuie adoptate, lăsând autorităților naționale alegerea soluției juridice.

A doua problemă privește poliția judiciară. Aceasta nu este o instituție complet separată de Poliția Română, ci desemnează polițiștii autorizați să desfășoare activități de urmărire penală, precum audierea persoanelor, ridicarea de documente, efectuarea unor verificări și punerea în executare a măsurilor dispuse în cadrul anchetelor.

În dosarele penale, acești polițiști lucrează sub conducerea și supravegherea procurorului, dar cariera, resursele și administrarea lor rămân legate de structurile polițienești. Tocmai această dublă relație face importante regulile privind selectarea, desemnarea, evaluarea și răspunderea lor, precum și delimitarea autorității procurorului față de cea a conducerii administrative a poliției.

Comisia nu afirmă că activitatea poliției judiciare este în ansamblu nefuncțională. Recomandarea privește lipsa progresului legislativ în organizarea și funcționarea acesteia și necesitatea unor garanții care să permită desfășurarea anchetelor fără intervenții administrative sau politice nejustificate.

Executivul european cere României să intensifice lucrările legislative atât pentru protejarea independenței procurorilor de rang înalt, cât și pentru organizarea poliției judiciare. Cele două elemente apar în aceeași recomandare deoarece independența parchetelor depinde și de capacitatea procurorilor de a conduce efectiv activitatea personalului care strânge probe și execută actele de urmărire penală.

Raportul include și constatări mai favorabile despre funcționarea instanțelor. Gradul de ocupare a posturilor de magistrat a crescut în 2025, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, iar timpul estimat pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ. Digitalizarea rămâne una dintre prioritățile declarate ale Guvernului, deși sistemul de asistență juridică este în continuare subfinanțat.

Comisia menționează însă că unii magistrați continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar. Raportul consemnează și situații în care judecători au fost recuzați după ce au intenționat să trimită întrebări instanțelor europene, fără a prezenta în rezumatul publicat toate circumstanțele acestor cazuri.

Evaluarea nu declanșează prin ea însăși o procedură juridică împotriva României și nu stabilește un termen obligatoriu pentru adoptarea reformei. Recomandarea va fi urmărită în următorul ciclu, când Comisia va verifica dacă au fost pregătite și adoptate modificările legislative și dacă acestea răspund efectiv preocupărilor privind independența parchetelor și controlul asupra activităților de urmărire penală.

Miza nu se limitează la arhitectura internă a sistemului judiciar. Conducerea parchetelor și poliția judiciară sunt implicate în anchete privind corupția, criminalitatea organizată, fraudele, infracțiunile economice și atacurile asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Claritatea responsabilităților și protecția față de influențe externe afectează capacitatea anchetelor de a avansa și credibilitatea deciziilor adoptate.

Comisia nu cere anularea Legilor justiției și nici înlocuirea completă a sistemului actual. Recomandarea urmărește continuarea evaluării reformelor deja aplicate și corectarea domeniilor în care garanțiile sunt considerate insuficiente, cu accent pe funcțiile de conducere din Ministerul Public și pe relația operațională dintre procurori și polițiștii judiciari.