Comisiile AFET și DEVE cer circa 225 de miliarde de euro pentru acțiunea externă a UE în 2028–2034, cu minimum 25 de miliarde pentru ajutor umanitar

Comisiile pentru afaceri externe (AFET) și dezvoltare (DEVE) ale Parlamentului European cer circa 225 de miliarde de euro pentru Global Europe, principalul instrument prin care UE ar urma să își finanțeze acțiunea externă în perioada 2028–2034. Poziția adoptată la 19 octombrie solicită rezervarea a cel puțin 25 de miliarde de euro pentru ajutor umanitar și linii bugetare distincte pentru reconstrucția Gazei și țările candidate la aderare. Este o etapă a negocierilor asupra viitorului buget european: sumele nu sunt încă aprobate, iar poziția comisiilor trebuie confirmată de plen.

Raportul a primit 63 de voturi pentru, 27 împotrivă și cinci abțineri. Într-un vot separat, eurodeputații au aprobat mandatul pentru negocieri cu 61 de voturi pentru, 34 împotrivă și două abțineri. Potrivit comunicatului publicat de Parlament la 20 octombrie, examinarea în plen este prevăzută pentru noiembrie 2026. Deschiderea negocierilor interinstituționale depinde și de adoptarea mandatului complet al statelor membre, inclusiv asupra nivelului finanțării din cadrul financiar multianual.

Propunerea Comisiei Europene din 16 iulie 2025 prevede 200,309 miliarde de euro pentru instrument, la prețuri curente. Creșterea de aproximativ 25 de miliarde cerută de comisii ar ridica această anvelopă la circa 225 de miliarde. Global Europe ar reuni programe care funcționează separat în actualul buget: cooperarea pentru dezvoltare și vecinătate, asistența de preaderare, ajutorul umanitar și mecanisme de sprijin pentru Ucraina, Balcanii de Vest și Republica Moldova.

În sens opus merge documentul de negociere prezentat la 10 octombrie de președinția irlandeză a Consiliului UE. Tabelul său indică aproximativ 168,8 miliarde de euro pentru instrument, față de cele 200,3 miliarde propuse de Comisie. Pentru rubrica bugetară mai largă „Global Europe”, care include și alte cheltuieli externe, valorile sunt de circa 177,7 miliarde, față de 215,2 miliarde. Reducerea de aproximativ 17% privește această rubrică mai largă; cifrele nu descriu același perimetru bugetar și nu sunt interschimbabile. Documentul precizează că valorile la prețuri curente sunt prezentate cu titlu ilustrativ și rămâne o propunere de compromis, nu un acord final al statelor membre.

Ajutorul umanitar este una dintre prioritățile pe care comisiile vor să le protejeze în aceste negocieri. Pragul minim de 25 de miliarde de euro ar fi asigurat în interiorul bugetului instrumentului, fără să se adauge la cele circa 225 de miliarde. Documentul președinției irlandeze păstrează și el 25 de miliarde pentru ajutor umanitar, dar ca alocare indicativă. Pentru eurodeputați, miza este garantarea unui prag minim, astfel încât resursele pentru victimele conflictelor și dezastrelor să nu depindă doar de redistribuiri între priorități.

Robert Biedroń, coraportor al comisiei DEVE din partea Socialiștilor și Democraților, a susținut după vot că agravarea crizelor impune o implicare europeană mai puternică și participarea UE la reconstrucția Gazei. Linia bugetară cerută pentru Gaza nu vine însă cu o sumă individuală stabilită prin acest vot și nu autorizează de acum plăți pentru lucrări de reconstrucție.

Eurodeputații propun și ca 20% din asistența oficială pentru dezvoltare finanțată prin instrument să fie destinată dezvoltării umane, inclusiv sănătății și educației. Procentul nu se aplică automat întregii anvelope Global Europe. Comisiile cer, de asemenea, obiective privind egalitatea de gen și o parte dedicată investițiilor din strategia Global Gateway, alături de un rol mai puternic al Parlamentului în supravegherea acesteia.

Pentru țările candidate și potențial candidate, sprijinul ar trebui să încurajeze alinierea la legislația și valorile UE, cu stimulente mai clare pentru reforme. Republica Moldova este vizată de reorganizarea propusă de Comisie, care include actuala Facilitate pentru reformă și creștere economică în noul cadru. Votul AFET–DEVE nu stabilește însă o alocare nouă pentru Moldova și nici nu anulează finanțările deja convenite în facilitatea actuală.

În cazul Ucrainei, poziția comisiilor cere continuarea sprijinului pentru răspunsul la consecințele războiului de agresiune al Rusiei, fără diminuarea resurselor pentru alte țări partenere și priorități. Propunerea Comisiei prevede și resurse suplimentare pentru Ucraina printr-o rezervă separată, în condițiile viitorului cadru financiar multianual. Aceste mecanisme nu reprezintă bani deja plătiți și nu trebuie confundate cu anvelopa de bază a instrumentului.

Finanțarea ar urma să fie însoțită de condiții politice. Comisiile propun un mecanism de suspendare a sprijinului atunci când democrația, drepturile omului și statul de drept se deteriorează într-o țară parteneră. O prevedere separată ar permite Comisiei să suspende integral sau parțial plățile dacă sunt constatate deficiențe grave în îndeplinirea obligației unui stat de a-și readmite propriii cetățeni. Sunt reguli propuse pentru viitorul instrument; votul nu suspendă în sine finanțarea niciunei țări.

Poziția comisiilor urmărește și excluderea de la finanțare a entităților care nu sunt aliniate intereselor strategice europene. În paralel, eurodeputații cer rapoarte relevante despre utilizarea fondurilor și dialog regulat cu comisarii responsabili. Michael Gahler, coraportor AFET din Partidul Popular European, a invocat nevoia unor resurse suficiente pentru răspunsul comun la războaie și crize și a cerut Parlamentului un cuvânt de spus asupra orientării politice și implementării instrumentului.

Consiliul a adoptat deja, la 16 iunie, un mandat parțial pentru Global Europe, care lasă în afara acordului chestiunile financiare și orizontale. Statele membre cer un rol mai puternic în stabilirea priorităților, programarea fondurilor și supravegherea mecanismelor de flexibilitate. Comisia propune cinci piloni geografici și unul global, pentru a combina sprijinul planificat pe termen lung cu intervenții rapide în crize. Negocierile vor trebui să împace această flexibilitate cu finanțarea previzibilă și controlul instituțional.

Regulamentul Global Europe va fi negociat de Parlament și Consiliu prin procedura legislativă ordinară. Regulamentul care stabilește cadrul financiar multianual pentru 2028–2034 necesită, separat, unanimitate în Consiliu și aprobarea Parlamentului. Un acord politic asupra cadrului până la sfârșitul lui 2026 ar permite finalizarea legislației programelor în 2027, înainte de începerea noii perioade de finanțare la 1 ianuarie 2028; acesta rămâne un obiectiv de calendar, nu un rezultat deja obținut.