Compania energetică a Muntenegrului pregătește un acord cu BERD pentru proiecte solare și baterii la Pljevlja

Compania energetică de stat a Muntenegrului, Elektroprivreda Crne Gore (EPCG), pregătește un memorandum cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru proiecte solare și de stocare a energiei în baterii la Pljevlja. Investițiile ar trebui să ofere și alternative de angajare într-o regiune dependentă de cărbune, dar anunțul nu prezintă bugete, finanțări aprobate sau un calendar de construcție. Planurile au fost descrise de Ivan Mrvaljević, responsabilul EPCG pentru investiții și dezvoltare, într-un interviu publicat la 19 octombrie 2026 de Secretariatul Comunității Energiei.

Miza pentru oraș depășește producția de electricitate. Termocentrala și mina au împreună aproximativ 1.500 de angajați direcți, iar circa 5.000 de persoane depind economic de activitatea lor, dacă sunt luate în calcul și afacerile conexe, potrivit lui Mrvaljević. A doua cifră descrie dependența mai largă a comunității și nu se adaugă primei. Compania nu a prezentat o estimare a locurilor de muncă permanente pe care le-ar putea crea noile proiecte.

După mai bine de patru decenii de funcționare, centrala rămâne importantă și pentru aprovizionarea țării. Reprezentantul EPCG îi atribuie până la 40% din producția națională de electricitate, cu o contribuție mai mare în anii secetoși, când hidrocentralele produc mai puțin. Reducerea dependenței de cărbune presupune, în aceste condiții, atât noi surse de energie, cât și pregătirea economiei locale pentru schimbare.

Planul național privind energia și clima, adoptat de guvern la 10 decembrie 2025 și publicat la 22 decembrie, menționează 2041 ca an avut în vedere pentru ieșirea termocentralei din exploatare. Documentul condiționează însă acest orizont de reușita tranziției juste și de păstrarea siguranței aprovizionării cu electricitate. În scenariul cu măsuri suplimentare, modelarea plasează centrala în rezervă rece după 2040. Aceste prevederi nu stabilesc un calendar automat pentru închiderea minei, demolarea instalațiilor sau concedierea personalului.

În acest cadru, memorandumul cu BERD este prezentat de EPCG ca un pas de pregătire a unor noi investiții. Interviul nu anunță semnarea documentului și nu precizează puterea viitoarelor centrale solare, capacitatea bateriilor sau amplasamentele. Mrvaljević spune că EPCG își pregătește și primul plan dedicat de decarbonizare, cu sprijin prin grant al băncii germane KfW, fără să indice valoarea acestuia. Sprijinul pentru planificare nu reprezintă o finanțare anunțată pentru construcția proiectelor de la Pljevlja.

EPCG are deja experiența unei investiții regenerabile susținute de BERD. Parcul eolian Gvozd a intrat în probe la 9 mai 2026, potrivit comunicatului Ministerului Energiei și Minelor. Mrvaljević menționează în interviu o putere de 54,6 MW pentru parcul pornit atunci. Această investiție este distinctă de proiectele solare și de baterii pregătite pentru Pljevlja, iar finanțarea sa nu dovedește aprobarea unui nou împrumut pentru acestea.

Pentru pregătirea oamenilor există un acord separat. La 30 martie 2026, EPCG și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat un acord financiar pentru înființarea unui centru de formare pentru locuri de muncă verzi. Mina din Pljevlja este unul dintre principalii beneficiari ai parteneriatului, potrivit PNUD. Comunicatul confirmă acordul și scopul centrului, fără să arate că acesta a fost deja deschis sau câte persoane au încheiat o reconversie profesională.

O altă parte a tranziției privește încălzirea orașului. Ministerul Energiei și Minelor a anunțat la 4 septembrie pregătirea, împreună cu Banca Mondială, a proiectului Montenegro Just Energy Transition (M-JET), cu o valoare indicativă de aproximativ 50 de milioane de euro. Acesta urmărește o sursă regenerabilă de căldură, extinderea rețelei de termoficare și sprijin pentru gospodării, inclusiv măsuri de eficiență energetică. Suma este estimarea unei investiții aflate în pregătire, nu o alocare BERD pentru proiectele EPCG.

Compania invocă și rezultatele programelor Solari 3000+ și Solari 5000+, prin care gospodăriile și întreprinderile mici își instalează panouri pe acoperișuri. Potrivit cifrelor prezentate de Mrvaljević, aproximativ 10.000 de gospodării și întreprinderi au participat, adăugând peste 100 MW de capacitate, cu o producție anuală de peste 120 GWh. Datele privesc aceste programe, nu numai Pljevlja, și nu măsoară efectele viitorului memorandum.

Felul în care sunt implicate comunitățile poate decide dacă planurile vor câștiga încrederea celor afectați. Monika Figaj, expertă în climă și tranziție justă la Secretariatul Comunității Energiei, explică în același interviu că scepticismul lucrătorilor este firesc atunci când nu văd alternative concrete. Ea susține participarea de la început a angajaților, familiilor și afacerilor locale și avertizează că granturile externe nu vor acoperi toate costurile. EPCG spune că echipele sale au studiat și experiența regiunilor miniere din Cehia și Slovacia, cu sprijinul Secretariatului și al Comisiei Europene.

Pentru Pljevlja, întrebarea rămasă este ce proiecte vor ajunge efectiv să înlocuiască activitatea economică legată de cărbune. Memorandumul, finanțările, termenele de construcție și numărul locurilor de muncă permanente ar urma să arate dimensiunea acestei schimbări. Până la precizarea lor, inițiativele anunțate conturează direcția tranziției, fără să ofere încă un program complet de înlocuire a locurilor de muncă din mină și termocentrală.