Consiliul UE majorează cu 71% cota de hering din centrul Balticii pentru 2027 și menține limitele capturilor accidentale de cod peste propunerea Comisiei

Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 26 octombrie, la Luxemburg, creșterea cu 71% a cotei pentru heringul din centrul Mării Baltice și cu 44% a celei pentru șprot în 2027. Pentru codul din estul și vestul Balticii, miniștrii au păstrat limitele capturilor accidentale din 2026, deși Comisia Europeană propusese reduceri de 51% și, respectiv, 88%. Acordul politic oferă mai mult spațiu de pescuit pentru unele populații aflate în redresare, dar nu redeschide pescuitul comercial direcționat de cod și trebuie încă transpus într-un regulament adoptat formal.

Compromisul a fost negociat în Consiliul Agricultură și Pescuit, sub președinția irlandeză. Martin Heydon, ministrul irlandez pentru agricultură, alimentație și mediul marin, l-a prezentat ca pe o încercare de a împăca refacerea populațiilor de pești și protecția ecosistemelor cu viabilitatea economică a flotelor și comunităților costiere.

Diferența față de propunerea Comisiei din august este importantă în cazul codului. Pentru populația estică, executivul european ceruse diminuarea capturilor accidentale de la 430 la 211 tone. Pentru cea vestică, propunerea era de reducere de la 266 la 31 de tone. Consiliul a ales menținerea nivelurilor din 2026, de 430 și 266 de tone, în pofida stării biologice precare a ambelor populații.

Aceste cantități sunt limite pentru peștii capturați neintenționat în timpul pescuitului altor specii, nu cote pentru reluarea pescuitului direcționat de cod. Comisia explicase că absența unei alocări pentru capturile accidentale ar putea obliga la închiderea altor activități de pescuit în aceleași zone, cu efecte economice severe. Menținerea limitelor permite continuarea acelor activități, dar autorizează un nivel al capturilor accidentale mai ridicat decât cel pe care îl propusese Comisia.

Recomandarea științifică rămâne mult mai restrictivă. Potrivit documentației Comisiei, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime, cunoscut prin abrevierea ICES, recomandă capturi zero pentru cele două populații de cod. Compromisul politic nu echivalează, așadar, cu o constatare că acestea și-au revenit.

Consiliul a menținut și interdicția pescuitului recreativ de cod în zona baltică. Condițiile legale trebuie însă citite împreună cu excepțiile aplicabile: propunerea Comisiei permite reținerea unor capturi accidentale de cod în timpul pescuitului recreativ al altor specii în subdiviziunile 27–32. Această derogare limitată nu înseamnă că pescuitul recreativ direcționat de cod este permis.

Pentru heringul din centrul Balticii, creșterea de 71% depășește majorarea de 49% propusă inițial de Comisie. Consiliul precizează că nivelul convenit rămâne sub cel recomandat de oamenii de știință. În propunerea sa, Comisia invocase redresarea biomasei, dar și faptul că populația se afla încă sub pragul de referință folosit pentru gestionarea durabilă, ceea ce justifică prudență în stabilirea capturilor.

Protecția perioadei de reproducere continuă să însoțească majorarea cotei. Restricția de trei luni nu reprezintă o închidere a tuturor activităților de pescuit în întreaga Baltică. Schema descrisă în propunerea Comisiei vizează pescuitul speciilor pelagice cu traule pelagice în anumite ape costiere aflate la cel mult patru mile marine de liniile de bază și cu adâncimi sub 20 de metri, cu perioade diferite în funcție de subdiviziune și o excepție pentru cercetarea științifică. Regulamentul final va stabili condițiile juridice aplicabile în 2027.

În cazul șprotului, majorarea de 44% urmează propunerea Comisiei și recomandarea științifică. Evaluarea prezentată de executivul european arată o redresare după declinul din anii precedenți, susținută de generații recente numeroase de pești care intră în populație. Evoluția favorabilă a acestei resurse nu trebuie confundată cu situația codului sau a heringului din vestul Balticii.

Pentru heringul din Golful Botnic, Consiliul a convenit o creștere de 12%, față de numai 3% în propunerea Comisiei, și a păstrat restricțiile de trei luni din apele costiere puțin adânci în perioada de reproducere. Pentru heringul din Golful Riga, majorarea este de 11%, în acord cu propunerea inițială. Deciziile reflectă situații biologice diferite, nu o relaxare uniformă a pescuitului în regiune.

Heringul din vestul Balticii rămâne supus unui regim restrictiv. Consiliul a păstrat la nivelul din 2026 limita pentru capturile accidentale inevitabile și derogarea existentă pentru pescuitul la scară mică. ICES recomandă însă capturi zero pentru această populație în 2027 și 2028. Menținerea derogării nu reprezintă o redeschidere generală a pescuitului comercial direcționat.

Pentru cambulă, Consiliul anunță o majorare a limitei de captură cu 3%. Comisia propusese menținerea nivelului din 2026, luând în calcul inclusiv riscul capturilor accidentale de cod în pescuitul speciilor de pe fundul mării. Creșterea cotei nu înlătură obligațiile privind selectivitatea uneltelor și protecția populațiilor vulnerabile capturate împreună cu alte specii.

La somon, acordul menține limitele din 2026 pentru Golful Finlandei și capturile accidentale din bazinul principal al Balticii. Rămâne derogarea pentru pescuitul costier de vară în subdiviziunile 29 Nord, 30 și 31. Consiliul precizează că pescuitul recreativ va continua numai pentru somonul provenit din reproducere artificială, în condițiile legale aplicabile; această formulă nu autorizează pescuitul liber al somonului sălbatic.

Separat de populațiile baltice, miniștrii au convenit o limită de 300 de tone pentru capturile accidentale ale UE de merluciu norvegian din Marea Nordului. Decizia urmează consultărilor cu Regatul Unit, cu care UE gestionează această resursă. Cantitatea nu trebuie adăugată cotelor pentru peștii din Marea Baltică.

Miza economică este directă pentru flotele și comunitățile costiere care depind de aceste resurse. Limitele anuale stabilesc posibilitățile legale de pescuit și sunt repartizate statelor membre potrivit politicii comune în domeniul pescuitului. Ele nu reprezintă capturi efectiv realizate și nici venituri garantate: utilizarea cotelor depinde de disponibilitatea peștilor și de condițiile activității fiecărei flote. Pentru populațiile împărțite cu alte state, limita UE nu trebuie confundată cu totalul capturilor la nivelul întregii populații.

În paralel cu presiunea pescuitului, Baltica se confruntă cu eutrofizare, pierderea biodiversității și efectele schimbărilor climatice. Consiliul le enumeră printre amenințările asupra mediului marin, iar Comisia subliniază că pescuitul durabil depinde și de refacerea sănătății ecosistemului. Cotele reprezintă astfel o componentă a protecției resursei, nu un substitut pentru măsurile de mediu.

Acordul din 26 octombrie trebuie adoptat formal de Consiliu la o reuniune ulterioară, după finalizarea textului în limbile oficiale ale UE. Până atunci, el stabilește compromisul politic pentru 2027: creșteri pentru unele populații de hering și pentru șprot, alături de menținerea unor restricții severe pentru resursele care nu s-au refăcut.