Experții conduși de Catherine Day propun un responsabil AI pentru Comisia Europeană și publicarea mai multor informații din oficiu

Comisia Europeană ar trebui să desemneze un responsabil pentru inteligența artificială la nivelul întregii instituții și să publice mai multe informații din oficiu, potrivit raportului unui grup de nouă experți condus de Catherine Day, fost secretar general al Comisiei. Documentul, publicat pe site-ul executivului european la 26 octombrie 2026, propune o reformă a administrației, inclusiv evaluarea agențiilor existente înainte de crearea altora. Recomandările nu reprezintă o decizie de reorganizare a Comisiei.

Raportul The future of the Commission’s civil service descrie o instituție căreia i se cer răspunsuri tot mai rapide, dar ale cărei structuri păstrează resursele și expertiza separate între departamente. Autorii apreciază că această fragmentare îngreunează pregătirea unor politici care implică simultan mai multe domenii. Ei invocă extinderea responsabilităților operaționale ale Comisiei, inclusiv în achizițiile de apărare, sănătate și locuințe, și faptul că o evaluare aprofundată a structurii administrative generale nu a mai avut loc de peste 25 de ani.

Soluția propusă începe cu modul în care lucrează direcțiile generale. Pentru inițiativele prioritare, experții recomandă echipe care să reunească de la început personal din mai multe servicii, cu un coordonator, obiective, calendar și resurse stabilite pentru durata proiectului. Secretariatul General ar primi un rol mai puternic de coordonare strategică, sprijinit de un serviciu care să urmărească realizarea priorităților și să ajute la deblocarea dosarelor, denumit Priority Delivery Service.

Inteligența artificială ar susține această reorganizare, în loc să fie adăugată separat la procedurile existente. Responsabilul central pentru AI ar avea autoritate la nivelul întregii Comisii și un mandat politic în cadrul Secretariatului General. Împreună cu responsabilii desemnați în fiecare direcție generală, ar trebui să asigure o abordare comună, cu răspunderea atribuită unor oficiali identificați. În calendarul propus, mandatul și liniile de raportare ar fi definite până la jumătatea lui 2027.

Fiecare membru al personalului ar primi un asistent AI care să poată folosi cunoștințele instituției și să îndeplinească sarcini în limite stabilite, fără a prelua răspunderea funcționarului. Un fond comun de date ar face informațiile interne mai ușor de găsit pentru personalul autorizat și pentru sistemele care lucrează în numele acestuia. Datele nesensibile ar urma să fie publicate în formate reutilizabile de administrațiile naționale, cercetători și cetățeni.

Grupul cere evaluarea riscurilor și a impactului asupra drepturilor înainte de introducerea oricărui sistem AI folosit în decizii care afectează cetățenii sau personalul Comisiei. Propune și testarea unor medii controlate de experimentare în două sau trei direcții generale voluntare până la sfârșitul lui 2027. Pentru categorii definite de instrumente destinate proceselor interne, autorii recomandă exceptarea de la calendarele standard de achiziții și conformitate. Această propunere privește proceduri și termene administrative, fără a constitui prin ea însăși o derogare de la obligațiile legale aplicabile.

Ambiția este măsurată prin rezultate ale muncii, nu prin numărul de instrumente instalate. Printre exemplele din raport se află pregătirea unor texte la standard juridico-lingvistic în toate limbile oficiale ale UE în câteva zile după un acord politic sau a unor propuneri însoțite de evaluări de impact în câteva săptămâni, când urgența o cere. Sunt obiective de capacitate administrativă propuse de experți, nu termene legale sau performanțe deja demonstrate.

Pentru cetățeni și jurnaliști, una dintre schimbările cu efect direct ar fi accesul la informațiile instituțiilor. Experții recomandă revizuirea regulamentului european privind accesul public la documente, astfel încât informațiile să fie clasificate și publicate din oficiu acolo unde este adecvat, în formate care să permită atât lectura, cât și prelucrarea automată. Ar rămâne excepții clar definite pentru protejarea datelor personale, a securității și a altor interese legitime.

Publicarea proactivă nu ar porni însă de la zero. Regulamentul în vigoare prevede deja acces direct electronic sau prin registre, în special pentru documentele legislative, și protejează anumite interese publice și private. Propunerea urmărește extinderea și reorganizarea acestui model în jurul informației. Modificarea Regulamentului 1049/2001 ar necesita o procedură legislativă, nu doar o decizie internă a Comisiei.

O altă recomandare este ca instituția să stabilească periodic ce activități poate reduce sau opri. Grupul propune o evaluare centralizată a întregii legislații UE, repetabilă la cinci ani, pentru identificarea dispozițiilor care ar putea fi abrogate, modificate sau integrate în alte sisteme de control. AI ar ajuta la găsirea suprapunerilor și contradicțiilor, iar alegerile ar urma să țină seama de valoarea adăugată europeană, subsidiaritate și prioritățile politice. Raportul nu abrogă acte și nu stabilește o listă de norme care dispar.

Autorii pun reducerea sarcinilor repetitive în legătură cu schimbarea controalelor interne. Potrivit raportului, ciclul anual de planificare și raportare al Comisiei produce peste 8.000 de pagini, inclusiv anexe, cu multă redactare manuală și informații dispersate. Experții propun înlocuirea lui cu un text strategic mult mai scurt și date de management actualizate continuu. Vor și o separare mai clară între activitățile care cer conformitate strictă, precum cheltuirea fondurilor publice, și cele în care poate fi încurajată experimentarea, menținând toleranța zero pentru fraudă, corupție și abateri deliberate.

Reorganizarea ar afecta recrutarea și carierele. Experții recomandă aplicarea strictă a regulii de mobilitate la cinci ani pentru conducerea superioară, cu excepții aprobate de Colegiul comisarilor, deschiderea anumitor posturi către candidați externi și recunoașterea muncii în echipe comune la promovare. Personalul care conduce temporar proiecte importante ar putea primi un traseu de leadership distinct, fără ca această experiență să depindă numai de poziția ocupată în ierarhie.

Pentru a putea muta resurse către priorități noi, direcțiile generale ar restitui anual un procent de posturi unui fond central, începând cu noul cadru financiar multianual. Raportul nu stabilește procentul. Redistribuirea ar fi legată de evaluarea sarcinilor pe care AI le poate schimba și de nevoile de recalificare, alături de o analiză a echilibrului dintre personalul permanent și cel temporar. Grupul a lucrat în cadrul Statutului funcționarilor existent; publicarea recomandărilor nu modifică drepturile personalului.

Și reprezentanțele Comisiei în statele membre, inclusiv cea din România, ar primi un rol mai activ în pregătirea politicilor. Autorii propun ca expertiza lor despre realitățile naționale și regionale să fie folosită sistematic în discuțiile interne, în relația cu autoritățile și în evaluarea sensibilității unor inițiative. Analiza asistată de AI ar sprijini această activitate, iar discuțiile strategice despre fiecare țară ar avea loc mai regulat la nivel politic.

În privința agențiilor descentralizate ale UE, grupul cere o evaluare a atribuțiilor pentru a stabili dacă mai sunt necesare în forma actuală sau dacă se suprapun cu activitatea Comisiei ori a statelor membre. Printre opțiuni sunt revizuirea mandatelor, comasări integrale sau parțiale și desființarea unor structuri atunci când este justificată. Până la încheierea evaluării, autorii recomandă un moratoriu asupra înființării de noi agenții descentralizate, cu excepția situațiilor în care poate fi demonstrată o necesitate imperativă. Pentru atribuții noi, preferința ar fi adaptarea unei agenții existente.

Raportul își sprijină argumentul pe un inventar de 35 de agenții descentralizate, cu un buget anual cumulat de aproximativ 3 miliarde de euro și peste 15.000 de angajați. Dintre ele, 13 au mai puțin de 150 de angajați. Documentul menționează separat șase agenții executive, cu 420 de milioane de euro și 3.305 angajați, și șase oficii, cu 395 de milioane de euro anual și 3.380 de angajați. Sunt cifrele agregate folosite de autori pentru a descrie structurile analizate, fără a reprezenta economii estimate sau aprobate.

Moratoriul propus privește înființarea de agenții descentralizate, fără a suspenda activitatea celor existente. Modificarea mandatelor sau desființarea unor agenții poate necesita schimbarea actelor legislative care le reglementează și negocieri cu Parlamentul și Consiliul. Autorii leagă cea mai mare parte a acestei reorganizări de perioada următorului buget multianual, tocmai din cauza timpului necesar pregătirii și adoptării modificărilor legislative.

Raportul prezintă trei etape pentru întregul pachet. Unele măsuri ar putea începe imediat după o decizie a Comisiei, altele ar fi realizate până la încheierea mandatului actual, iar reorganizări mai ample ale direcțiilor generale și portofoliilor ar putea fi decise de următoarea Comisie. Grupul nu recomandă schimbarea responsabilităților actualilor comisari în acest mandat. Termenele din document sunt o propunere de etapizare, nu un calendar adoptat.

Cele nouă recomandări reprezintă contribuția externă la evaluarea administrativă pe care Ursula von der Leyen i-a cerut-o lui Piotr Serafin în septembrie 2024. Raportul precizează că activitatea grupului a acoperit perioada octombrie 2025–octombrie 2026. În paralel, 15 grupuri interne de lucru, la care au contribuit peste 150 de membri ai personalului, au formulat 96 de recomandări la 13 iulie 2026. Aceste contribuții sunt distincte de cele nouă recomandări ale experților externi.

Piotr Serafin, comisarul pentru buget, combaterea fraudei și administrație publică, urmează să prezinte raportul final al evaluării președintei Comisiei și Colegiului comisarilor până la sfârșitul lui 2026. Documentul grupului Catherine Day precizează expres că nu reprezintă poziția oficială a Comisiei. Conducerea politică va decide ce măsuri preia și când le aplică, iar schimbările care depășesc organizarea internă vor trebui să urmeze procedurile legislative corespunzătoare.