Consumatorii din zona euro se așteaptă la inflație mai mică în următorul an, dar familiile cu venituri reduse rămân mai pesimiste

Consumatorii din zona euro se așteaptă la o inflație mai mică în următorul an, dar percep încă prețurile ca fiind mult mai ridicate decât înainte, arată sondajul lunar al Băncii Centrale Europene privind așteptările consumatorilor. În mai 2026, așteptările mediane pentru inflația din următoarele 12 luni au scăzut la 3,5%, de la 4,0% în aprilie.

Pe scurt

1. Așteptările consumatorilor privind inflația în următoarele 12 luni au scăzut la 3,5%, de la 4,0% în aprilie.

2. Percepția mediană asupra inflației din ultimele 12 luni a rămas neschimbată, la 4,0%.

3. Așteptările pentru inflația peste trei ani au rămas la 2,9%, iar cele pentru cinci ani la 2,4%.

4. Gospodăriile cu venituri reduse continuă să raporteze percepții și așteptări de inflație mai mari decât gospodăriile cu venituri ridicate.

5. Consumatorii estimează o creștere mai mică a cheltuielilor în următorul an, dar se așteaptă la venituri nominale ușor mai mari.

Datele publicate de BCE arată o relaxare a presiunii pe termen scurt în percepția consumatorilor, fără o revenire completă la niveluri confortabile. Inflația așteptată pentru următorul an a coborât cu 0,5 puncte procentuale într-o singură lună, de la 4,0% la 3,5%, însă rămâne peste ținta de 2% a BCE și peste nivelurile observate înaintea șocurilor recente de prețuri.

Percepția asupra inflației deja trăite a rămas la 4,0%. Această diferență dintre inflația resimțită și inflația așteptată arată că gospodăriile văd o posibilă încetinire a scumpirilor, dar nu consideră că presiunea prețurilor a dispărut. Pentru multe familii, nivelul prețurilor rămâne ridicat chiar dacă ritmul de creștere se temperează.

Așteptările pe termen mai lung au rămas stabile. Consumatorii estimează o inflație de 2,9% peste trei ani și de 2,4% peste cinci ani. Stabilitatea acestor cifre contează pentru politica monetară, deoarece banca centrală urmărește nu doar inflația curentă, ci și felul în care populația se așteaptă ca prețurile să evolueze în viitor.

Sondajul arată diferențe sociale clare. Respondenții din quintilele cu venituri mai mici au continuat să raporteze, în medie, percepții și așteptări de inflație mai ridicate decât cei din quintilele cu venituri mai mari. Această diferență poate reflecta structura cheltuielilor: gospodăriile cu venituri mici alocă o parte mai mare din buget pentru alimente, energie, chirie sau alte cheltuieli de bază, unde creșterile de preț sunt resimțite imediat.

Diferențele apar și între generații. Respondenții mai tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, au continuat să raporteze percepții și așteptări de inflație mai scăzute decât persoanele din grupele 35-54 și 55-70 de ani.

În același timp, incertitudinea privind inflația așteptată pentru următoarele 12 luni a scăzut, dar a rămas peste nivelul de dinaintea începerii războiului din Orientul Mijlociu. Această incertitudine arată că populația nu are încă o imagine stabilă asupra direcției prețurilor, chiar dacă prognoza mediană s-a redus.

Sondajul BCE surprinde și situația veniturilor și cheltuielilor. Consumatorii se așteaptă ca veniturile nominale să crească cu 1,0% în următoarele 12 luni, față de 0,8% în aprilie. Creșterea este modestă și rămâne sub inflația așteptată, ceea ce poate însemna presiune continuă asupra puterii de cumpărare.

Cheltuielile resimțite în ultimele 12 luni au crescut la 5,4%, de la 5,3% în aprilie. Pentru următorul an, însă, consumatorii estimează o creștere a cheltuielilor de 3,8%, în scădere de la 4,3%. Această reducere poate indica prudență mai mare în consum sau așteptarea unei temperări a scumpirilor.

BCE notează că respondenții din primele trei quintile de venit anticipează o creștere ușor mai mare a cheltuielilor decât cei din cele două quintile superioare. Pentru gospodăriile cu venituri mai mici, cheltuielile de bază lasă mai puțin spațiu pentru ajustări rapide atunci când prețurile cresc.

Așteptările privind economia s-au îmbunătățit ușor, dar au rămas negative. Consumatorii estimează că economia zonei euro va scădea cu 1,7% în următoarele 12 luni, față de o scădere așteptată de 2,2% în aprilie. Chiar dacă pesimismul s-a redus, populația nu anticipează încă o creștere economică.

Pe piața muncii, consumatorii se așteaptă la o rată a șomajului de 11,3% peste 12 luni, în creștere ușoară față de 11,2% în aprilie. BCE spune că gospodăriile cu venituri mai mici se așteaptă la cea mai ridicată rată a șomajului, 13,7%, în timp ce gospodăriile cu venituri mai mari estimează cea mai scăzută rată, 9,5%.

Consumatorii percep rata actuală a șomajului la 10,7%, iar așteptarea pentru anul următor este doar puțin mai mare. Această diferență sugerează o perspectivă relativ stabilă asupra pieței muncii, fără a elimina îngrijorările privind veniturile și costurile de trai.

Pe piața locuințelor, consumatorii estimează că prețul locuinței proprii va crește cu 3,6% în următoarele 12 luni, față de 3,7% în aprilie. Gospodăriile din quintila cu cele mai mici venituri estimează o creștere de 4,1%, peste nivelul de 3,4% raportat de gospodăriile din quintila cu cele mai mari venituri.

Așteptările privind dobânzile ipotecare au rămas neschimbate la 4,9%. Diferențele între venituri persistă și aici: gospodăriile cu venituri mici se așteaptă la dobânzi ipotecare de 5,6% peste 12 luni, iar cele cu venituri ridicate la 4,4%.

Accesul la credit s-a înăsprit în percepția gospodăriilor. Procentul net al celor care au raportat o înăsprire a accesului la credit în ultimele 12 luni a crescut din nou în mai și a ajuns la cel mai ridicat nivel din februarie 2024. În schimb, procentul net al celor care se așteaptă la condiții de creditare mai stricte în următoarele 12 luni a scăzut.

Sondajul a fost realizat între 7 mai și 1 iunie 2026 și acoperă aproximativ 19.000 de consumatori adulți din 11 țări ale zonei euro: Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Finlanda. Rezultatele nu reprezintă opiniile organelor de decizie sau ale personalului BCE, dar sunt folosite pentru analiza politicii monetare și completează alte surse de date urmărite de banca centrală.