António Costa și Ursula von der Leyen au calificat acordul maritim dintre Libia și Turcia drept „nul și neavenit”, după ratificarea sa de către Camera Reprezentanților din Libia, la 20 octombrie. Cei doi lideri europeni afirmă că memorandumul încalcă drepturile suverane ale unor state terțe și nu respectă dreptul mării, reafirmând solidaritatea UE cu Grecia și Cipru.
Pe scurt
-
Costa și von der Leyen regretă ratificarea acordului maritim Libia–Turcia și îl califică drept „nul și neavenit”, reafirmând poziția UE din 2019.
-
Liderii UE susțin că memorandumul încalcă drepturile suverane ale unor state terțe și dreptul mării și își reafirmă solidaritatea cu Grecia și Cipru. Declarația nu este o hotărâre judecătorească.
-
Camera Reprezentanților din Libia a votat în unanimitate și a abrogat decizia sa de respingere din 2020, potrivit agenției oficiale libiene.
-
Ankara salută votul și susține că acordul respectă dreptul internațional. Turcia îl consideră în vigoare din 2019.
-
Comisia evaluează implicațiile împreună cu statele membre. Acordul figura pe agenda anunțată a întâlnirii Kallas–Fidan din 21 octombrie; briefingul nu a prezentat un rezultat al discuției sau măsuri concrete.
Declarația comună a președintelui Consiliului European și a președintei Comisiei Europene exprimă regretul profund față de votul parlamentului libian. Ea reia opoziția formulată de Consiliul European în 2019 și precizează că poziția Uniunii rămâne neschimbată. Calificarea acordului drept nul reprezintă poziția celor doi lideri; declarația nu este o hotărâre judecătorească prin care să fie soluționată disputa maritimă.
Memorandumul semnat în 2019 privește delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană. Miza este exercitarea drepturilor asupra unor zone maritime și a resurselor acestora. În declarația din 20 octombrie, Costa și von der Leyen susțin că înțelegerea dintre cele două țări nu respectă drepturile altor state și reafirmă, separat, opoziția UE față de ingerințele externe în Libia.
Camera Reprezentanților a aprobat memorandumul în unanimitate, potrivit agenției oficiale libiene de presă. Aceeași relatare arată că parlamentarii au abrogat decizia prin care respinseseră în 2020 ratificarea acordurilor cu Turcia, precum și o decizie privind ruperea relațiilor politice cu Ankara. Votul marchează astfel o schimbare a poziției acestei instituții libiene.
Turcia a salutat decizia și a oferit o interpretare opusă celei europene. Ministerul turc de Externe afirmă că memorandumul protejează drepturile și interesele reciproce ale celor două țări, în conformitate cu dreptul internațional și principiul echității. Ankara îl descrie ca fiind în vigoare din 2019, astfel încât votul din octombrie nu trebuie confundat cu o primă intrare în vigoare acceptată de toate părțile.
Subiectul a ajuns și pe agenda diplomatică de la Bruxelles. La briefingul Comisiei din 21 octombrie, purtătorul de cuvânt Christian Wigand a confirmat că întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, era în desfășurare. Acordul Libia–Turcia figura printre temele anunțate pentru discuție, alături de situația din Marea Neagră, Orientul Mijlociu și problema cipriotă.
Wigand a reiterat poziția UE potrivit căreia înțelegerile care nu respectă dreptul internațional nu pot produce efecte juridice pentru state terțe sau pentru statele membre. Comisia evaluează implicațiile noii evoluții în strânsă coordonare cu capitalele europene, a precizat el.
Purtătorul de cuvânt a indicat drept priorități dialogul, reducerea tensiunilor și păstrarea stabilității regionale, adăugând că UE este pregătită să își apere interesele și pe cele ale statelor membre. În acel briefing nu a anunțat sancțiuni sau alte măsuri concrete și nici un rezultat al întâlnirii Kallas–Fidan.
