Nicolae Ștefănuță cere contribuții de la giganții digitali și marii poluatori pentru finanțarea bugetului UE

Eurodeputatul român Nicolae Ștefănuță a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, la Strasbourg, ca giganții digitali și marii poluatori să contribuie echitabil la finanțarea Uniunii Europene. În dezbaterea Parlamentului European asupra reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, reprezentantul grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA) a susținut consolidarea bugetului comun, apărarea investițiilor climatice și unitatea europeană în fața pericolului rus. Apelul intervine în negocierile privind cadrul financiar multianual 2028–2034 și nu reprezintă adoptarea unor noi taxe sau alocări de fonduri.

Adresându-se direct lui António Costa, Ștefănuță a susținut că prioritățile europene trebuie însoțite de resursele necesare punerii lor în practică. El a invocat criza costului vieții, dificultățile de acces la locuințe, prețurile energiei și incendiile de vegetație ca exemple ale presiunilor la care Uniunea trebuie să răspundă. Argumentul său este că un buget insuficient ar limita capacitatea Europei de a interveni pentru cetățeni.

Politicile climatice au ocupat un loc central în intervenție. Ștefănuță a susținut că reducerea costurilor energiei regenerabile și povara facturilor de încălzire justifică menținerea investițiilor în acest domeniu. El i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să apere Pactul verde, pe care l-a prezentat drept o viziune economică. Discursul nu a anunțat o măsură de reducere imediată a facturilor sau economii cuantificate pentru gospodării.

Pentru finanțarea priorităților europene, eurodeputatul a cerut o contribuție echitabilă de la giganții digitali, criticând influența acestora asupra piețelor și alegătorilor. În același apel, el a menționat marii poluatori care obțin profituri ridicate. Ștefănuță nu a precizat întreprinderile vizate, cotele aplicabile sau mecanismul prin care aceste contribuții ar ajunge la bugetul comun.

Uniunea are deja un sistem de resurse proprii, care include, între altele, taxele vamale și contribuții calculate în funcție de TVA, deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate și venitul național brut. În propunerile pentru bugetul 2028–2034, Comisia a inclus surse suplimentare, precum venituri legate de comercializarea certificatelor de emisii și o contribuție a marilor întreprinderi. Apelul lui Ștefănuță privește dezvoltarea veniturilor europene; el nu stabilește o nouă taxă și nu poate fi asimilat automat unuia dintre instrumentele propuse de Comisie.

Crearea unei noi categorii de resurse proprii necesită o decizie adoptată de Consiliu în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Decizia intră în vigoare numai după aprobarea statelor membre, conform normelor lor constituționale. Aceste condiții explică de ce o solicitare formulată în plen nu produce, prin ea însăși, obligații fiscale pentru companii.

În partea dedicată securității, Ștefănuță a evocat pericolul rus și îngrijorările oamenilor din România și Bulgaria, cerând statelor europene să rămână unite. El a invocat riscurile asociate dronelor și a prezentat solidaritatea europeană drept un răspuns la gravitatea acestor amenințări.

Contextul instituțional este dat de reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie. În concluziile adoptate, liderii UE au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au discutat securitatea, competitivitatea, prețurile energiei și viitorul buget. În privința cadrului financiar multianual, aceștia au cerut continuarea negocierilor pentru un acord în timp util, astfel încât legislația să poată fi adoptată în 2027, iar finanțările să înceapă fără întreruperi în ianuarie 2028.

Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru financiar multianual la 16 iulie 2025, iar statele membre negociază nivelul cheltuielilor, distribuția fondurilor și veniturile care vor finanța politicile comune. Adoptarea regulamentului necesită unanimitatea în Consiliu, după obținerea aprobării Parlamentului European. Acordul politic al liderilor facilitează procesul, dar trebuie urmat de actele juridice corespunzătoare.

Pentru România, aceste negocieri contează prin finanțările pentru coeziune, agricultură, infrastructură, energie și securitate. Discursul lui Ștefănuță susține o orientare politică privind veniturile și prioritățile Uniunii, fără să stabilească o alocare suplimentară pentru țară. Efectele concrete vor depinde de compromisul bugetar și de legislația care va fi adoptată.