Curtea de Conturi Europeană identifică trei încălcări ale regulilor de achiziții în proiecte PNRR din România

Curtea de Conturi Europeană a identificat trei cazuri din România în care autoritățile contractante nu au respectat normele privind achizițiile publice în proiecte finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul european din care este finanțat PNRR. Constatările apar în raportul anual privind exercițiul financiar 2025, publicat joi, 8 octombrie, și privesc procedurile de atribuire, nu o constatare generală că proiectele sau plățile PNRR ale României ar fi neeligibile.

Prima constatare privește decizia unei autorități contractante din România de a nu împărți un contract în loturi fără a justifica alegerea. Curtea a găsit aceeași problemă într-un caz din Spania. Împărțirea în loturi poate permite participarea unui număr mai mare de ofertanți, inclusiv întreprinderi mai mici, iar legislația europeană în materie de achiziții impune autorităților să explice de ce aleg să nu procedeze astfel atunci când această justificare este necesară.

Al doilea caz românesc privește alegerea nelegală a unei proceduri simplificate. Auditorii spun și că autoritatea contractantă nu a asigurat publicarea corespunzătoare a anunțului de participare. Problema este relevantă deoarece publicitatea unei achiziții permite operatorilor economici eligibili să afle despre contract și să concureze pentru atribuirea lui.

În cel de-al treilea caz, Curtea a constatat că o autoritate română a recurs nelegal la o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț. O asemenea procedură limitează concurența deschisă și poate fi utilizată numai în condițiile prevăzute de legislația privind achizițiile.

Raportul nu identifică în paragraful care prezintă aceste constatări autoritățile contractante, proiectele, companiile câștigătoare sau valorile contractelor. Nu cuantifică nici un prejudiciu asociat celor trei cazuri. În lipsa acestor informații, constatările pot fi relatate ca încălcări ale procedurilor de achiziție identificate de auditori, dar nu pot fi transformate în acuzații privind fraudă, corupție sau pierderea unei anumite sume de bani.

Distincția dintre regulile de achiziții și mecanismul prin care Comisia efectuează plățile din MRR este esențială. Spre deosebire de programele europene în care rambursarea este legată direct de costurile eligibile ale proiectului, plățile din MRR către un stat sunt în principal condiționate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor stabilite în planul național.

Curtea precizează că respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutorul de stat nu reprezintă, în sine, o condiție pentru fiecare plată MRR efectuată către un stat membru. Statele au însă obligația de a se asigura că proiectele finanțate respectă aceste norme, iar Comisia trebuie să verifice dacă sistemele naționale de control protejează în mod adecvat interesele financiare ale Uniunii.

Această arhitectură explică de ce o neregulă într-o achiziție nu conduce automat la concluzia că o tranșă PNRR a fost plătită nelegal. Auditorii verifică separat dacă jaloanele și țintele care au stat la baza plății au fost îndeplinite și dacă sistemele naționale sunt capabile să prevină și să corecteze neregulile.

În cazul României, anexa raportului privind evaluarea jaloanelor și țintelor arată că auditorii au examinat 16 astfel de elemente și nu au consemnat constatări calitative sau cuantificabile pentru acestea. Acest rezultat nu anulează cele trei probleme de achiziții, deoarece cele două verificări răspund unor întrebări diferite: una privește îndeplinirea condițiilor pentru plata MRR către stat, iar cealaltă legalitatea procedurilor folosite la nivelul proiectelor finanțate.

Curtea avertizează mai larg că problemele în respectarea achizițiilor publice nu sunt izolate la MRR. În raportul său, auditorii le descriu drept o problemă recurentă și fac trimitere la o analiză anterioară privind sistemele prin care statele și Comisia trebuie să asigure respectarea regulilor de achiziții și ajutor de stat.

Constatările românești fac parte dintr-un audit mai amplu al cheltuielilor MRR din 2025. În acel an, Comisia a evaluat 37 de cereri de plată care acopereau 1.174 de jaloane și ținte și a plătit 87,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi. Curtea a analizat un eșantion al implementării și a emis o opinie cu rezerve asupra cheltuielilor MRR, constatând atât probleme privind unele jaloane, cât și încălcări în achiziții și ajutoare de stat în mai multe state.

Comisia subliniază, în răspunsul său la raport, că pentru majoritatea jaloanelor și țintelor auditate Curtea nu a identificat probleme cu impact financiar și că există diferențe de interpretare între cele două instituții în unele cazuri. Acest răspuns general nu înlătură însă constatările punctuale privind procedurile românești de achiziții.

Pentru a determina efectul concret al celor trei cazuri din România ar fi necesară identificarea contractelor, valorilor, beneficiarilor și eventualelor măsuri corective luate de autoritățile române sau de Comisie. Raportul anual publicat de Curte nu oferă aceste detalii în secțiunea referitoare la încălcările de achiziții.

Din acest motiv, cele trei constatări nu demonstrează că România trebuie să ramburseze automat fonduri și nici că există un prejudiciu de o anumită valoare. Ele arată însă că, în proiectele verificate, regulile destinate să asigure concurența, transparența și accesul egal la contractele finanțate prin PNRR nu au fost respectate în trei situații distincte.