Daniel Buda cere mese calde prin programul scolar european, in negocierile pentru reforma pietelor agricole

Eurodeputatul Daniel Buda a cerut ca statele membre să poată oferi mese calde prin programul școlar european, cu păstrarea finanțării europene și o flexibilitate mai mare în aplicare. Propunerea a fost prezentată în dezbaterea AGRI asupra reformei organizării comune a piețelor agricole, în care raportorul Eric Sargiacomo a identificat extinderea gamei de produse distribuite în școli drept unul dintre subiectele pentru un viitor compromis.

Buda, raportor alternativ în acest dosar, a prezentat programul școlar ca pe o posibilitate de a susține simultan alimentația copiilor și vânzarea produselor agricole. El a cerut continuarea finanțării europene și libertatea statelor de a oferi mese calde în școli. În intervenția sa, a legat această opțiune de întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar și de necesitatea unor piețe care să permită valorificarea producției.

Discuția privește reforma programului european pentru fructe, legume și lapte în școli, inclusă într-o revizuire mai amplă a organizării comune a piețelor agricole. Sargiacomo a arătat că numeroase amendamente cer păstrarea unei finanțări rezervate programului și distribuirea de produse europene. El a identificat extinderea gamei de produse și propunerea lui Buda privind mesele drept teme asupra cărora deputații trebuie să ajungă la un acord.

Comisia Europeană a susținut obiectivul unui program mai simplu și mai eficient. Reprezentanta DG AGRI a explicat că propunerea Comisiei acordă prioritate produselor UE, sprijină aprovizionarea locală și de sezon, reduce sarcinile administrative și promovează alegeri alimentare mai sănătoase pentru copii. A exprimat disponibilitate pentru îmbunătățiri, cu condiția păstrării eficienței și a obiectivelor principale ale programului.

Intervenția Comisiei nu a stabilit forma în care mesele calde ar putea fi incluse și nici finanțarea unei asemenea extinderi. Propunerea lui Buda rămâne parte a negocierilor parlamentare. În reuniune nu au fost stabilite criterii definitive de eligibilitate pentru școli sau copii și nu a fost anunțată o dată de la care statele ar putea aplica o nouă schemă de mese calde finanțată în acest mod.

Programul școlar este unul dintre capitolele unei reforme pentru care au fost depuse 1.411 amendamente, pe lângă cele 187 ale raportorului, totalul prezentat în comisie fiind de 1.598. Dosarul include intervențiile pentru sectoarele agricole, crearea unui sector al proteinelor, reguli privind cânepa, posibilitatea unor standarde de comercializare și disponibilitatea aprovizionării în situații de urgență și crize grave. Sargiacomo a început discuția de la necesitatea unor venituri mai stabile pentru fermieri și a unor instrumente de reacție mai rapide.

Buda a cerut și mecanisme de avertizare timpurie, care să utilizeze colectarea și analiza datelor despre lanțul alimentar pentru a anticipa problemele. El a susținut că fermierii trebuie să primească informații despre riscurile care se apropie și că măsurile preventive pot sprijini reziliența producției. În aceeași intervenție, a susținut rezervele strategice și rolul intervenției publice, în contextul dificultăților provocate de schimbările climatice.

Sargiacomo a pus accent pe instrumente care pot limita atât scăderile excesive, cât și creșterile excesive ale prețurilor și pe declanșarea mai rapidă a reacției la crize. El a menționat diferențe între amendamente privind numărul statelor care ar putea cere o discuție cu Comisia și a cerut mecanisme suficient de clare pentru a putea fi utilizate la timp. Raportorul a susținut și o coordonare europeană a rezervelor, împreună cu respectarea competențelor naționale.

Comisia a explicat că propunerea sa prevede planuri naționale pentru securitatea alimentară și posibilitatea ca statele să constituie rezerve de produse agricole. A subliniat că decizia asupra acestor rezerve trebuie să rămână la nivel național, iar contribuția europeană să fie coordonarea pregătirii. Această abordare a fost prezentată ca răspuns la nevoia unei capacități mai bune de gestionare a perturbărilor majore ale aprovizionării.

Limitele intervenției publice au produs o altă diferență de abordare. Comisia a susținut păstrarea instrumentelor de piață ca măsuri de siguranță pentru circumstanțe excepționale și a criticat ideea unor declanșatoare automate sau a intervenției publice permanente. Reprezentanta DG AGRI a cerut prudență față de legarea pragurilor de referință de costurile de producție, actualizarea lor automată și obligativitatea intervenției atunci când prețurile scad sub aceste praguri.

În explicația Comisiei, gestionarea pieței trebuie să permită o evaluare individuală a situației și alegerea instrumentului potrivit. Sargiacomo a insistat, în răspuns, asupra frecvenței crizelor climatice, sanitare și geopolitice și asupra nevoii de mecanisme capabile să reacționeze înainte ca pierderile să se acumuleze. Dezbaterea a evidențiat astfel diferențe privind momentul și forma intervenției, pe lângă sprijinul exprimat pentru pregătire și coordonare.

Pentru intervențiile sectoriale, mai mulți deputați au cerut păstrarea instrumentelor care sprijină organizațiile de producători și adaptarea lor la particularitățile sectoarelor. Comisia a susținut simplificarea și consolidarea legăturii acestor intervenții cu piața, avertizând împotriva redeschiderii unor acorduri legislative recent negociate. Următorul pas parlamentar este formularea compromisurilor asupra amendamentelor, inclusiv asupra programului școlar; reuniunea nu a aprobat o nouă schemă de mese calde sau reforma piețelor agricole.