AcasăEuropaDoi cetățeni belaruși au fost condamnați după ce au ascuns legături cu...


Doi cetățeni belaruși au fost condamnați după ce au ascuns legături cu industria militară rusă pentru a obține fonduri UE

Close-up of surveillance cameras on a Russian building facade with flag.
Proiectul finanțat de UE viza dezvoltarea unor receptoare profesionale de navigație prin satelit capabile să utilizeze serviciul de înaltă precizie Galileo pentru aplicații agricole.

Doi cetățeni belaruși, tată și fiu, și o companie din Lituania pe care o controlau au fost condamnați pentru fraudă cu subvenții într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea unor dispozitive de navigație prin satelit destinate agriculturii de precizie. Parchetul European, EPPO, spune că inculpații au ascuns legături cu companii din industria militară rusă și belarusă aflate sub măsuri restrictive ale UE și au obținut astfel acces la finanțare europeană, piața UE și date geospațiale.

Pe scurt

  1. Doi cetățeni belaruși și o companie din Lituania au fost găsiți vinovați de fraudă cu subvenții, fals și folosirea de documente falsificate.

  2. Proiectul avea un buget total de 1,064 milioane de euro, dintre care 745.453,67 euro erau finanțați prin Agenția UE pentru Programul Spațial, EUSPA.

  3. Până la declanșarea anchetei fuseseră plătiți efectiv 447.272 de euro, sumă care a fost ulterior restituită integral UE.

  4. EPPO spune că inculpații controlau în continuare compania lituaniană și aveau poziții de conducere sau participații în companii legate de programe militare din Rusia și Belarus.

  5. Procurorul-șef european Laura Kövesi spune că dosarul arată nevoia unor controale mai stricte pentru evitarea infiltrării criminale în proiectele finanțate de UE și susține extinderea competenței EPPO la eludarea sancțiunilor europene.

Dosarul privește o companie stabilită în Lituania care obținuse finanțare europeană pentru dezvoltarea unor receptoare profesionale de navigație prin satelit capabile să utilizeze Galileo High Accuracy Service, HAS. Tehnologia urma să fie folosită în agricultură pentru ghidarea utilajelor și alte operațiuni de precizie.

Bugetul total al proiectului era de 1.064.933,81 euro, iar contribuția administrată prin Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, EUSPA, ajungea la 745.453,67 euro. Din această sumă, 447.272 de euro fuseseră deja plătiți companiei.

Pentru a primi finanțarea, compania trebuia să declare că nu este vizată de măsurile restrictive ale UE și că nu are legături cu entități sancționate. EPPO spune că această declarație a fost falsă.

Compania fusese înființată în Lituania și era deținută și administrată de cei doi inculpați. În aprilie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, structura formală de proprietate a fost modificată, iar conducerea a fost preluată de un membru al familiei cu cetățenie americană și de un cetățean lituanian.

Potrivit EPPO, schimbarea a urmărit evitarea restricțiilor aplicabile cetățenilor belaruși, în timp ce tatăl și fiul au continuat să exercite controlul efectiv asupra companiei.

Ancheta a identificat legături importante cu industria militară rusă și belarusă. Cei doi aveau poziții de conducere într-o companie din Rusia care dezvoltă și testează cipuri de navigație prin satelit pentru aplicații militare și care este supusă sancțiunilor Uniunii Europene.

Unul dintre inculpați dobândise și cetățenia rusă între 2020 și 2021 și deținea participații importante în alte companii cu legături directe sau indirecte cu entități implicate în programe militare și în cooperarea cu industriile de apărare din Rusia și Belarus.

Într-una dintre aceste companii rusești, el era acționar majoritar, iar un fost ofițer de rang înalt al serviciilor de securitate ruse deținea la rândul său o participație semnificativă.

EPPO spune că ascunderea acestor legături le-a permis inculpaților să obțină finanțarea europeană și să beneficieze de acces la piața Uniunii și la date geospațiale. Cazul a fost instrumentat de biroul EPPO din Vilnius sub numele de cod „Precision”.

Cei doi inculpați și-au recunoscut vinovăția și au restituit prejudiciul de 447.272 de euro. Instanța i-a condamnat pentru fraudă cu subvenții comisă împreună cu alte persoane, precum și pentru fals și folosirea de documente falsificate.

Fiul a primit inițial amenzi în valoare totală de 36.000 de euro. Pentru că dosarul a fost soluționat prin procedură simplificată, suma a fost redusă cu o treime, iar cele 73 de zile petrecute în arest au fost scăzute din amendă la o rată de 300 de euro pe zi. Suma finală de plată a rămas 2.100 de euro.

Tatăl a primit o amendă de 34.500 de euro, redusă cu o treime, iar o zi petrecută în detenție a fost dedusă la aceeași rată de 300 de euro. Valoarea finală a amenzii sale este de 22.700 de euro.

Compania a fost amendată cu 36.000 de euro, sumă redusă cu o treime în cadrul procedurii simplificate, astfel încât amenda finală este de 24.000 de euro.

Procurorul-șef european Laura Kövesi a spus că ancheta a durat aproximativ un an de la deschiderea dosarului până la condamnare și a prezentat cazul drept unul relevant pentru combaterea eludării sancțiunilor europene.

„Precision demonstrates EPPO’s speed and efficiency in cases involving the circumvention of EU sanctions”, a declarat Kövesi.

Ea a spus și că domeniul este unul sensibil pentru politicile Uniunii și că verificările preventive și procedurile de due diligence ar trebui întărite cu prioritate.

Kövesi a ridicat și problema modului în care regulile europene privind achizițiile și finanțarea ar putea reduce riscul ca proiecte susținute din bani publici să fie infiltrate de actori cu legături criminale sau cu entități aflate sub sancțiuni.

„It raises the question how EU procurement rules could render criminal infiltration more difficult”, a spus procurorul-șef european.

În același timp, ea a folosit cazul pentru a susține extinderea competenței EPPO asupra infracțiunilor privind eludarea sancțiunilor UE și a cerut un răspuns penal mai descurajant pentru asemenea tentative.

Ancheta a fost sprijinită de Financial Crime Investigation Service din Lituania.


EPPO investighează infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv fraude privind subvențiile europene. Cazul „Precision” combină însă două dimensiuni: folosirea unor declarații false pentru obținerea banilor UE și ascunderea unor legături cu entități din Rusia și Belarus aflate sub măsuri restrictive.

Proiectul vizat avea o utilizare civilă declarată, în agricultură de precizie, și implica tehnologie de navigație prin satelit bazată pe serviciile Galileo. Problema penală stabilită de instanță a fost modul în care finanțarea a fost obținută și informațiile false furnizate privind legăturile companiei.

Prejudiciul de 447.272 de euro a fost recuperat integral înainte de finalizarea dosarului. Condamnările pronunțate de instanța din Vilnius confirmă vinovăția celor doi cetățeni belaruși și a companiei pe care o controlau.

































RELATED ARTICLES