EMPL cere reguli europene pentru riscurile psihosociale la muncă, după un vot de 41 la 12 asupra stresului și sănătății mintale

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European a aprobat cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri raportul legislativ privind riscurile psihosociale, stresul și sănătatea mintală la locul de muncă, deschizând drumul pentru o solicitare formală către Comisie de a consolida regulile europene în acest domeniu. Inițiativa coordonată de eurodeputata S&D Estelle Ceulemans pornește de la ideea că burnout-ul, stresul cronic, hărțuirea, lipsa de autonomie și alte riscuri legate de organizarea muncii trebuie prevenite prin obligații aplicabile locului de muncă, nu tratate numai după ce angajatul se îmbolnăvește.

Raportul adoptat de EMPL este o inițiativă legislativă proprie a Parlamentului, nu o directivă deja prezentată de Comisia Europeană. Procedura îi permite Parlamentului să formuleze recomandări legislative și să ceară executivului european să acționeze.

Raportoarea Estelle Ceulemans construiește dosarul pe premisa că riscurile psihosociale nu apar în primul rând din vulnerabilitatea individuală a lucrătorului, ci din modul în care este organizată și gestionată munca.

Printre factorii avuți în vedere se află volumul excesiv de muncă, lipsa de control asupra propriilor sarcini, programele impredictibile, conflictele, hărțuirea, managementul deficitar, nesiguranța profesională și modificările organizaționale care pot produce stres persistent.

Această abordare schimbă punctul de plecare al politicii. Dacă problema este considerată una de sănătate și securitate ocupațională, angajatorul trebuie să evalueze și să prevină riscul înainte de apariția bolii, în același mod în care sunt evaluate alte riscuri la locul de muncă.

Versiunea de lucru a raportului a cerut o evaluare periodică a riscurilor psihosociale și o reevaluare atunci când compania trece prin modificări organizaționale importante. Obiectivul este ca restructurări, schimbări majore ale sarcinilor, reorganizarea programelor sau alte modificări să fie analizate și din perspectiva impactului asupra sănătății mintale.

Inițiativa urmărește și definiții mai clare ale riscurilor psihosociale și ale afecțiunilor legate de acestea, astfel încât diferențele dintre statele membre să nu ducă la niveluri complet diferite de protecție.

Burnout-ul ocupă un loc important în această discuție, alături de stres, anxietate și alte consecințe asupra sănătății mintale. Raportul nu prezintă orice stare de oboseală drept boală profesională, dar urmărește ca legătura dintre condițiile de muncă și problemele psihologice să fie recunoscută mai clar în sistemele de prevenție.

Accentul este pus pe prevenție colectivă. Măsurile nu ar trebui să se reducă la oferirea de consiliere unui angajat după apariția unei probleme, dacă sursa este un volum de muncă imposibil, un program necontrolabil, hărțuirea sau o organizare care produce stres continuu.

Această distincție este importantă deoarece multe politici corporative de wellbeing se concentrează asupra capacității angajatului de a gestiona stresul prin consiliere, mindfulness sau alte instrumente personale. Inițiativa parlamentară încearcă să mute o parte mai mare a responsabilității către cauzele din mediul de lucru.

Dosarul se suprapune și cu transformarea digitală a muncii. Monitorizarea constantă, presiunea performanței, conectivitatea permanentă și managementul algoritmic au devenit deja teme separate ale politicii europene privind condițiile de muncă.

Parlamentul a adoptat anterior recomandări specifice privind AI și managementul algoritmic, identificând riscuri precum monitorizarea excesivă, pierderea autonomiei, intensificarea muncii și presiunea de a fi permanent disponibil.

Raportul privind riscurile psihosociale este mai larg și nu trebuie confundat cu această legislație privind AI. El privește sănătatea mintală la muncă indiferent dacă sursa este digitalizarea, modul de organizare tradițional, relațiile profesionale sau alte condiții de lucru.

SANT a fost implicată formal în dosar, cu eurodeputata Renew Irena Joveva responsabilă pentru opinia comisiei de sănătate publică. Agenda EMPL confirmă integrarea acestei opinii în procesul parlamentar.

Votul din 2 septembrie a urmat unei perioade lungi de negociere. Au fost depuse 466 de amendamente asupra proiectului inițial, iar înainte de votul final membrii EMPL au aprobat șase amendamente de compromis, A-F.

Rezultatul de 41 la 12 arată o majoritate substanțială în comisie, dar nu consens politic. Margarita de la Pisa Carrión, din Patriots for Europe, a anunțat o opinie minoritară după vot.

Ea a argumentat că legislația trebuie să găsească un echilibru între condiții bune pentru lucrători și dreptul angajatorilor de a administra companiile și de a crea prosperitate. În opinia sa, raportul adoptat acordă prea puțină greutate celei de-a doua componente și riscă o reglementare excesivă.

Această opoziție reflectă una dintre principalele linii de conflict din dosar. Susținătorii unui cadru specific consideră că actualele norme generale de sănătate și securitate nu oferă suficientă claritate pentru stres și sănătate mintală, în timp ce criticii avertizează că obligații noi pot genera costuri și birocrație suplimentare pentru angajatori.

Raportul trebuie să treacă și prin plenul Parlamentului înainte ca recomandările sale să devină poziția formală a instituției.

Chiar și după un vot favorabil în plen, Parlamentul nu poate adopta singur directiva pe care o solicită. Inițiativa este adresată Comisiei Europene, care are dreptul de inițiativă legislativă și trebuie să decidă dacă și sub ce formă propune noi reguli.

Calendarul face dosarul deosebit de relevant deoarece Comisia pregătește Quality Jobs Act, anunțat pentru finalul anului 2026. Riscurile psihosociale și sănătatea mintală la locul de muncă sunt printre temele aflate în discuție pentru această agendă.

Prin votul EMPL, Parlamentul încearcă astfel să influențeze forma viitoarei intervenții a Comisiei înainte ca propunerea executivului să fie prezentată.

Riscurile psihosociale sunt deja acoperite indirect de obligația generală a angajatorilor de a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor, dar UE nu are în prezent o directivă separată care să reglementeze în mod exhaustiv stresul, burnout-ul și sănătatea mintală la locul de muncă.

Raportul EMPL este o procedură de inițiativă legislativă în baza articolului 225 din tratat. El permite Parlamentului să ceară Comisiei o propunere legislativă, fără a transforma automat recomandările într-o directivă.

După votul din comisie, următorul pas major este examinarea în plenul Parlamentului European.