
Uniunea Europeană ar putea folosi integrarea graduală a statelor candidate pentru a îmbunătăți supravegherea campaniilor online și a consolida independența presei înainte de aderare, propune European Policy Centre (EPC) într-o analiză publicată pe 16 noiembrie. Autoarea, Berta López Domènech, pornește de la alegerile parlamentare anticipate din Serbia, din 25 octombrie, și de la alegerile generale din Bosnia și Herțegovina, din 4 octombrie. În ambele cazuri, observatorii internaționali au semnalat polarizare și dezechilibre în informarea alegătorilor.
Pe scurt
-
În Serbia, observatorii internaționali au constatat o competiție intensă și avantaje semnificative pentru partidul aflat la putere, inclusiv în presă.
-
În Bosnia și Herțegovina, observatorii au constatat o competiție reală și probleme de supraveghere a campaniei online, în timp ce țara introducea noi tehnologii electorale la scară națională.
-
În rapoartele de extindere din 4 noiembrie, Comisia Europeană constată un regres al libertății de exprimare în Serbia și lipsa progreselor în Bosnia și Herțegovina.
-
EPC propune canale de comunicare cu platformele, transparență în tratarea sesizărilor și criterii de evaluare a pregătirii pentru aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
Două scrutinuri și probleme comune de informare
Misiunea de observare condusă de OSCE/ODIHR a descris alegerile anticipate din Serbia ca fiind intens disputate, cu participare ridicată. În constatările preliminare publicate pe 26 octombrie, observatorii au documentat folosirea abuzivă a resurselor publice, presiuni asupra alegătorilor și o acoperire mediatică favorabilă partidului de guvernământ. În mediul online, au semnalat mesaje inflamatoare și acuzații de activitate coordonată prin conturi neautentice, pe fondul unei supravegheri limitate a campaniei.
În Bosnia și Herțegovina, observatorii au constatat o competiție reală într-un peisaj politic fragmentat. La scrutinul din 4 octombrie, țara a folosit la scară națională noi tehnologii pentru administrarea votului și a numărării. Raportul preliminar semnalează dificultăți în folosirea echipamentelor și în protejarea secretului votului în unele secții.
În timpul campaniei, observatorii au identificat site-uri anonime, conturi de pe rețele sociale și conținut generat cu inteligență artificială într-un mediu online polarizat. Ei au constatat și că majoritatea instituțiilor media monitorizate au oferit o acoperire dezechilibrată. Pentru EPC, aceste probleme arată că modernizarea administrării alegerilor trebuie însoțită de măsuri care îmbunătățesc accesul alegătorilor la informații.
Ce a constatat Comisia Europeană
În raportul din 4 noiembrie privind Serbia, Comisia Europeană consemnează un nou regres al libertății de exprimare. Ea menționează deteriorarea condițiilor în care lucrează jurnaliștii, aplicarea inconsecventă a legislației media, concentrarea pieței și preocupările legate de influența politică și economică asupra deciziilor editoriale.
În raportul privind Bosnia și Herțegovina, Comisia constată că țara nu a înregistrat progrese în domeniul libertății de exprimare. Problemele includ presiuni asupra jurnaliștilor și dificultăți în funcționarea și finanțarea serviciului public de radiodifuziune.
Ce propune EPC înainte de aderare
Analiza propune stabilirea, în perioadele electorale, a unor puncte de contact prin care autoritățile din statele candidate să poată comunica rapid cu platformele online. Autoarea recomandă să fie publicate informații despre felul în care platformele răspund sesizărilor privind manipularea informațională și ca rapoartele de extindere ale Comisiei să includă criterii clare pentru evaluarea pregătirii statelor candidate de a aplica DSA.
În UE, DSA stabilește obligații diferite în funcție de serviciu și de dimensiunea platformei. Platformele și motoarele de căutare desemnate ca fiind foarte mari trebuie să evalueze și să reducă anumite riscuri sistemice, inclusiv cele pentru dezbaterea civică și procesele electorale. Propunerea EPC urmărește pregătirea instituțiilor și cooperarea cu platformele înainte de aderare. Aplicarea acestor măsuri ar presupune aranjamente juridice și capacitate administrativă în statele candidate.
Pentru alegători, valoarea acestor măsuri depinde de rapiditatea și transparența cu care sunt tratate sesizările și de independența instituțiilor care supraveghează campaniile. Autoarea leagă alinierea digitală de protecția jurnaliștilor și de autonomia autorităților de reglementare și a radiodifuzorilor publici. Comisia evaluează aceste domenii în procesul de aderare. Punctele de contact și criteriile propuse în analiza din 16 noiembrie rămân recomandări ale EPC.

















