
Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat la Vilnius, pe 13 noiembrie, că proiectul EU Inc. riscă să își piardă o parte din utilitate dacă lasă loc unor cerințe naționale suplimentare sau restrânge armonizarea normelor de insolvență. Regimul propus de Comisia Europeană ar permite firmelor să aleagă o formă de societate bazată pe reguli comune în UE. Consiliul a eliminat capitolul de insolvență din mandatul său, iar Parlamentul European încă își pregătește poziția.
Pe scurt
-
Schnabel susține un regim opțional, direct aplicabil și deschis întreprinderilor de toate dimensiunile și din toate sectoarele.
-
Consiliul a păstrat obiectivul înregistrării digitale rapide, dar a eliminat capitolul privind insolvența. Parlamentul European încă examinează propunerea.
-
Schnabel a citat estimări care exprimă costul barierelor interne ca echivalent al unor tarife de 96% pentru servicii și 67% pentru bunuri. Valorile măsoară costuri estimate ale barierelor.
Schnabel a argumentat, la conferința economică a Băncii Lituaniei, că Europa produce cercetare și firme inovatoare, însă acestea întâmpină obstacole când încearcă să crească pe piața unică. Costurile juridice și administrative se acumulează pe măsură ce o firmă intră pe alte piețe, iar finanțarea devine mai greu de obținut în etapele de creștere și de ieșire a investitorilor. Ea a dat exemplul unor fondatori europeni care aleg să își înregistreze firmele în statul american Delaware pentru simplitatea procedurilor și familiaritatea cadrului juridic pentru investitori.
Comisia Europeană a propus EU Inc. pe 18 martie, ca alternativă opțională la formele de societăți din statele membre. Proiectul prevede înregistrarea digitală și norme comune în domenii precum guvernanța și drepturile acționarilor. Schnabel susține un regulament direct aplicabil în întreaga Uniune, deschis firmelor de orice dimensiune și din orice sector, pentru a reduce costurile extinderii și incertitudinea juridică. În viziunea sa, regimul ar funcționa alături de formele naționale de societate, iar statele și-ar păstra competențele în materie de muncă, securitate socială și fiscalitate.
Propunerea Comisiei includea proceduri simplificate de lichidare în insolvență pentru start-up-urile inovatoare constituite ca EU Inc.. Reprezentanții statelor membre au convenit pe 23 octombrie un mandat de negociere care elimină întregul capitol privind insolvența. Mandatul păstrează obiectivul înregistrării digitale rapide, cu garanții împotriva abuzurilor și posibilitatea unor controale naționale. Diferența contează pentru firmele care caută finanțare și pentru investitorii care trebuie să evalueze cum își pot recupera capitalul dacă o companie eșuează.
Pentru a ilustra costul fragmentării, Schnabel a citat estimări care echivalează barierele interne cu tarife de 96% pentru servicii și 67% pentru bunuri. Aceste valori sunt echivalente tarifare estimate, nu taxe aplicate la frontieră. Ea a mai arătat că firmele cu peste 250 de angajați asigură aproape 60% din ocuparea totală în Statele Unite, față de aproximativ 20% în numeroase țări din zona euro. În argumentul ei, o piață mai mare permite firmelor să împartă costurile fixe ale noilor tehnologii între mai mulți clienți și să le adopte mai ușor.
Discursul de la Vilnius actualizează o intervenție susținută la Viena în februarie, înainte ca propunerea Comisiei să fie publicată. La Vilnius, Schnabel a folosit expresia „Made in Europe” pentru a descrie identitatea pe care un cadru comun ar putea-o da companiilor europene. În Parlamentul European, propunerea așteaptă decizia Comisiei pentru afaceri juridice, unde raportor este René Repasi. Textul final urmează să fie convenit de Parlament și Consiliu.

















