„Carta Albă privind Viitorul Uniunii Europene” în format 27, fără Marea Britanie, ar putea schimba radical modul de funcționare de până acum al blocului comunitar. S-ar ar putea ajunge până la apariția unei Europe cu mai multe viteze, a arătat miercuri președintele CE, Jean-Claude Junker.
Președintele executivului european a publicat cinci direcții (scenarii) care corespund unor diferite nivele de integrare, și a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante. Punerea în discuție a Constituției Europene și reformarea UE se face pe fondul creșterii popularității partidelor populiste, euro-sceptice, în majoritatea statelor membre, transmite AFP.
Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.
Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.
Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în diferite zone politice.
Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.
Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.
Scenariul care îngrijorează statele central-europene este scenariul 3, care înseamnă practic împărțirea actualei Uniuni în două: un nucleu al statelor occidentale grupate în jurul Germaniei și Franței și partea răsăriteană care va conține statele de rang inferior, printre care și România, așa numita Europă cu mai multe viteze.
Mai multe viteze înseamnă „că cei care vor mai mult fac mai mult” împreună, în domenii precum apărarea sau guvernanța zonei euro, fără a fi blocați de cei reticenți. În acest fel, țările care vor să colaboreze mai strâns în domenii precum apărarea, securitatea internă și lupta împotriva terorismului, armonizarea fiscală sau chestiuni sociale, să poată lua decizii fără a aștepta și votul celorlalte state membre.
Comisia nu a detaliat deocamdată scenariile, cerând dezbatere care va dura cel mai probabil până la alegerile europene din iunie 2019. Însă decisive vor fi rezultatele alegerilor din acest an, și care se desfășoară în statele deosebit de importante ce fac parte din „nucleul dur” al UE: Olanda, Franța și Germania și care ar putea da peste cap orice plan actual de modificare a blocului comunitar.
