Eurodeputații cer alianțe între școli din diferite țări și bani rezervați pentru tineri în viitorul buget al UE

Școli din mai multe state membre ar putea forma alianțe pentru cursuri comune, schimburi între elevi și profesori și dezvoltarea unor metode noi de predare, după modelul cooperării create între universitățile europene. În paralel, eurodeputații cer ca viitoarea strategie a UE pentru tineret să trateze educația, locurile de muncă, sănătatea mintală și accesul la locuințe și să primească finanțare dedicată în următorul buget european.

Inițiativa European Schools Alliances este pregătită de Comisia Europeană ca proiect-pilot pentru cooperarea transfrontalieră în învățământul preuniversitar. Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a aprobat cu 20 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere un set de recomandări privind forma pe care ar trebui să o aibă proiectul.

Alianțele ar reuni școli din mai multe state membre pentru activități comune desfășurate pe termen mai lung. Acestea ar putea include mobilități pentru elevi și profesori, predare realizată în colaborare, proiecte digitale, schimburi de materiale și preluarea unor metode de predare testate în alte țări.

Proiectul nu a fost încă prezentat în forma sa finală. Comisia Europeană este așteptată să lanseze pilotul după vară, iar informațiile disponibile nu precizează deocamdată numărul școlilor participante, durata alianțelor, bugetul sau criteriile de selecție.

Eurodeputații cer ca mobilitățile să fie accesibile elevilor și profesorilor care nu participă în mod obișnuit la schimburi internaționale. Textul menționează în mod special școlile din zone rurale și îndepărtate și instituțiile cu o capacitate administrativă sau financiară mai redusă.

Parlamentarii vor ca alianțele să combine îmbunătățirea rezultatelor școlare și a competențelor de bază cu educația civică și pregătirea pentru participarea democratică. Lista include alfabetizarea media, gândirea critică, cunoașterea Uniunii Europene și capacitatea elevilor de a identifica manipularea informațională.

Proiectul ar trebui să sprijine și inovarea în predare, incluziunea socială și pregătirea elevilor pentru competențele care vor fi cerute pe piața muncii. Recomandările nu stabilesc o programă comună europeană și nu transferă UE competențele naționale privind organizarea educației.

Eurodeputații propun ca pilotul să fie conectat la programe și fonduri existente, precum Erasmus+, Fondul Social European Plus, Garanția pentru tineret și planurile naționale și regionale de parteneriat. Modul în care aceste surse ar urma să fie combinate nu este încă stabilit.

Alianțele școlare ar urma să preia experiența inițiativei European Universities Alliances, prin care instituții de învățământ superior din state diferite formează parteneriate pe termen lung. Parlamentul cere însă ca modelul să fie adaptat vârstei elevilor, responsabilității școlilor față de minori și diferențelor dintre sistemele naționale de educație.

Printre lecțiile indicate se numără necesitatea unei conduceri clare, implicarea elevilor, profesorilor, părinților și autorităților, transparența deciziilor, comunicarea între parteneri și identificarea unei finanțări care să continue după încheierea pilotului.

„European Schools Alliances pot crea noi posibilități de colaborare, mobilitate și finanțare, susținând în același timp inovarea și schimbul de expertiză”, a declarat președinta Comisiei pentru cultură și educație, Nela Riehl. Ea a cerut ca inițiativa să depășească proiectele de scurtă durată și să ofere sprijin real școlilor rurale, izolate și cu o capacitate redusă.

În aceeași zonă de politici, comisia parlamentară a aprobat un raport privind viitoarea strategie europeană pentru tineret. Textul a primit 18 voturi pentru, două împotrivă și trei abțineri și va fi supus votului plenului în sesiunea din septembrie.

Actuala strategie acoperă perioada 2019-2027 și stabilește cadrul de cooperare între UE și statele membre în domeniul tineretului. Prioritățile sale includ participarea la viața democratică, mobilitatea, educația și ocuparea forței de muncă.

Eurodeputații susțin că strategia de după 2027 trebuie adaptată la problemele actuale ale tinerilor. Raportul indică dificultățile socioeconomice, creșterea costului vieții, transformarea digitală, sănătatea mintală, dezinformarea, schimbările climatice și scăderea participării democratice.

Accesul la educație de calitate, locuri de muncă, servicii medicale și locuințe ar trebui tratat ca prioritate. Parlamentarii cer investiții publice și măsuri specifice pentru tinerii din zone rurale și îndepărtate, care se confruntă cu bariere de transport, costuri, conectivitate redusă și acces limitat la servicii.

Raportul propune ca statele membre să analizeze introducerea unor vouchere pentru accesul tinerilor la activități culturale, în special în zonele rurale și izolate. Textul nu stabilește valoarea acestora și nu transformă propunerea într-o obligație pentru guverne.

Eurodeputații vor și o legătură mai directă între Dialogul UE cu tinerii și activitatea Comisiei Europene. Prioritățile formulate în consultările cu tinerii ar trebui transformate în măsuri concrete de departamentele Comisiei și susținute prin fonduri.

Participarea nu ar trebui să se limiteze la politicile etichetate explicit drept politici de tineret. Raportul cere consultarea tinerilor și în elaborarea normelor privind platformele digitale, mass-media, locuințele, sănătatea mintală, cultura și participarea civică.

Comisia ar trebui să aplice un „test pentru tineret” politicilor sale, evaluând efectele inițiativelor asupra acestei categorii. Fiecare departament ar urma să respecte standarde minime, să explice modul în care a consultat tinerii și să arate dacă propunerile lor au fost incluse în legislație și programe.

Eurodeputații cer și extinderea rolului coordonatorului UE pentru tineret, astfel încât acesta să poată urmări inițiativele pregătite în toate departamentele Comisiei. Criteriile folosite pentru identificarea dosarelor relevante pentru tineri și pentru evaluarea rezultatelor ar trebui publicate.

Comisiile Parlamentului European ar urma să organizeze audieri, consultări și vizite la care să participe tineri. Raportul cere ca aceștia să fie implicați în elaborarea politicilor, nu consultați numai după definirea principalelor decizii.

Pentru bugetul UE din perioada 2028-2034, eurodeputații solicită finanțare adecvată rezervată participării tinerilor și mobilității incluzive. Strategia post-2027 ar trebui corelată cu Erasmus+, AgoraEU, Orizont Europa și Fondul Social European Plus.

Raportul nu stabilește suma care ar trebui rezervată tinerilor. Bugetul multianual al UE este negociat separat de statele membre și Parlament, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.

„Tinerii merită politici construite împreună cu ei, nu doar pentru ei”, a declarat raportoarea Sabrina Repp. Ea a indicat sănătatea mintală, incluziunea și participarea efectivă printre prioritățile viitoarei strategii.

Cele două texte adoptate de comisia parlamentară au statuturi diferite. Propunerea privind alianțele școlare formulează recomandări înaintea lansării pilotului de către Comisie, iar raportul privind strategia pentru tineret evaluează cadrul actual și stabilește solicitările Parlamentului pentru perioada de după 2027.

Niciunul dintre texte nu introduce în acest moment drepturi noi, finanțări automate sau obligații pentru școli și statele membre. Următoarele etape sunt voturile în plen și, pentru alianțele școlare, prezentarea proiectului-pilot de către Comisia Europeană.