
Programele pentru renovarea energetică a locuințelor și transportul mai puțin poluant pot exclude tocmai gospodăriile care au cea mai mare nevoie de ajutor, dacă solicită bani în avans, înscriere exclusiv online sau documentație greu de pregătit. Eurofound identifică aceste bariere într-o analiză a peste 150 de măsuri naționale și a unei anchete online din 2025. Rezultatele arată o diferență între preocuparea pentru climă și posibilitatea de a acționa, însă provin dintr-un eșantion neprobabilistic și trebuie interpretate cu această limită.
Pe scurt
-
Analiza Eurofound acoperă peste 150 de măsuri naționale. În ancheta online utilizată, 85% dintre respondenți consideră schimbările climatice grave, iar 59% declară cel puțin o acțiune personală.
-
Plata integrală în avans, aplicațiile exclusiv digitale și finanțarea în ordinea înscrierii pot dezavantaja gospodăriile cu venituri mici, chiriașii și persoanele excluse digital.
-
Aproape 89% dintre respondenți susțin cel puțin o măsură bazată pe stimulente, față de 56% pentru măsuri restrictive.
-
Adoptarea unor opțiuni de mobilitate mai ecologice este raportată de 52% dintre respondenții rurali, față de 65% dintre cei urbani.
-
În România, 65% dintre respondenți consideră schimbările climatice grave. Eșantionul online este neprobabilistic; ponderarea nu elimină toate limitele de reprezentativitate.
Datele privind opiniile și comportamentele provin din ediția 2025 a anchetei online Living and Working in the EU, care a colectat răspunsuri de la aproximativ 27.200 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani. Ancheta a utilizat recrutarea online și participanți dintr-un panel anterior, printr-o metodă neprobabilistică. Rezultatele au fost ponderate pentru a corecta diferențe cunoscute privind sexul, vârsta, educația și statutul ocupațional. Eurofound precizează că această metodă nu produce un eșantion reprezentativ statistic al întregii populații. Persoanele fără acces la internet sau la canalele de recrutare pot fi subreprezentate, iar anumite erori de selecție nu pot fi eliminate prin ponderare.
O gospodărie care dorește să își renoveze locuința poate fi eligibilă pentru sprijin public și totuși incapabilă să înceapă lucrările. Dacă programul solicită plata integrală a investiției, urmând ca o parte din cost să fie rambursată ulterior, accesul depinde de economiile familiei sau de posibilitatea de a obține un credit. Cercetarea arată că politicile de eficiență energetică și mobilitate pot reproduce inegalitățile existente atunci când ajutorul financiar este disponibil, dar procedura de acces presupune resurse pe care gospodăriile vulnerabile nu le dețin. Problema nu se limitează la nivelul subvenției. Procedurile de înscriere exclusiv online, documentația administrativă complexă și mecanismele în care bugetele sunt epuizate în ordinea depunerii cererilor pot favoriza solicitanții cu acces rapid la informații, experiență administrativă și lichidități.
Eurofound recomandă trecerea, acolo unde este posibil, de la rambursările ulterioare la granturi acordate în avans, prefinanțare și reduceri aplicate direct la momentul achiziției. Aceste mecanisme ar permite beneficiarilor să suporte numai partea de cost care le revine efectiv, în loc să finanțeze temporar și contribuția publică.
În ancheta utilizată, 85% dintre respondenți consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 84% recunosc rolul activităților umane în producerea lor. Cu toate acestea, numai 59% declară că au întreprins cel puțin o acțiune personală pentru climă. Eurofound identifică și o asociere între încrederea în instituții, sentimentul că autoritățile tratează cetățenii echitabil și participarea la tranziția verde. Această relație este o constatare statistică, nu dovada că o singură intervenție de creștere a încrederii ar determina automat schimbarea comportamentului.
Potrivit comunicatului Eurofound, ponderea respondenților care consideră schimbările climatice o problemă gravă este de 60% în Estonia, 65% în România și 67% în Cehia, în timp ce în Suedia, Ungaria și Franța ajunge la 92%. În 22 dintre cele 27 de state membre, cel puțin trei sferturi dintre respondenți consideră schimbările climatice o problemă gravă.
Într-o locuință închiriată, beneficiarul direct al reducerii consumului de energie este adesea chiriașul, care plătește facturile. Decizia de a efectua lucrări și responsabilitatea investiției revin însă proprietarului. Această separare a costurilor și beneficiilor poate descuraja renovările energetice. Proprietarul nu recuperează neapărat investiția prin economiile la energie, iar chiriașul nu are dreptul de a modifica singur izolația clădirii, sistemul de încălzire sau alte componente esențiale.
Eurofound arată că aproximativ 32% din populația UE locuiește în chirie și atrage atenția asupra riscului ca o parte importantă a acestei categorii să rămână în afara programelor de renovare. Raportul recomandă combinarea standardelor minime de performanță energetică cu protecția chiriașilor împotriva creșterilor excesive ale chiriei sau a evacuărilor asociate renovărilor.
În analiza Eurofound, 52% dintre respondenții din mediul rural declară adoptarea unor forme de mobilitate mai ecologice, comparativ cu 65% dintre cei din mediul urban. Cercetătorii identifică mai multe obstacole: distanțe mai mari până la servicii, rețele de transport public mai puțin dezvoltate și lipsa infrastructurii care ar permite mersul pe bicicletă sau alte opțiuni practice. În asemenea condiții, utilizarea autoturismului poate reprezenta o necesitate, nu doar o preferință individuală.
Eurofound recomandă dezvoltarea unor servicii de transport adaptate cererii, soluții de mobilitate partajată și planificarea transportului împreună cu accesul la servicii esențiale. Raportul avertizează că taxarea emisiilor trebuie însoțită de alternative viabile, pentru a evita împovărarea disproporționată a gospodăriilor care nu își pot modifica ușor comportamentul de mobilitate.
Achiziționarea unui automobil electric, instalarea unor tehnologii de încălzire eficiente sau renovarea aprofundată a unei clădiri presupun adesea investiții inițiale considerabile. În schimb, gospodăriile cu resurse mai limitate tind să aibă acces mai degrabă la schimbări care necesită costuri mici, precum mersul pe jos sau utilizarea transportului public, acolo unde acesta există. Eurofound avertizează că o politică bazată în principal pe rambursarea investițiilor poate transfera o parte disproporționată din sprijin către gospodăriile care ar fi avut oricum capacitatea financiară de a începe lucrările sau de a cumpăra echipamentele. Acest efect depinde de proiectarea fiecărui program, de condițiile de eligibilitate și de mecanismele de plată.
Aproape 89% dintre respondenții europeni susțin cel puțin o măsură de stimulare, în timp ce 56% susțin cel puțin o măsură restrictivă, precum taxele pe carbon, interdicțiile referitoare la combustibili fosili sau zonele cu emisii reduse. Sprijinul pentru stimulente depășește trei sferturi dintre respondenți în fiecare stat membru, potrivit Eurofound. În rândul persoanelor vulnerabile financiar, diferența de acceptare dintre stimulente și restricții este mai accentuată.
Cercetătorii au analizat și peste 150 de măsuri naționale din cele 27 de state membre, concentrate asupra eficienței energetice a locuințelor și mobilității mai puțin poluante. Analiza urmărește cine poate accesa programele, ce proceduri sunt necesare, cum sunt acoperite costurile și ce obstacole pot apărea pentru diferite categorii de beneficiari.
Una dintre recomandările centrale este conectarea, acolo unde legislația și protecția datelor permit, a informațiilor administrative despre beneficiarii de asistență socială cu programele de eficiență energetică și mobilitate. O asemenea abordare ar reduce necesitatea ca fiecare solicitant vulnerabil să demonstreze repetat informații pe care autoritățile le dețin deja. Eurofound propune și extinderea ghișeelor unice locale, unde persoanele pot primi asistență directă pentru alegerea măsurilor, completarea dosarelor și realizarea investițiilor.
În domeniul locuirii, sprijinul acordat proprietarilor trebuie corelat cu protecția chiriașilor, pentru ca renovarea să nu conducă la pierderea locuinței sau la costuri locative disproporționate. Pentru mobilitatea rurală, soluțiile trebuie adaptate densității populației, distanțelor și accesului la servicii, în locul aplicării uniforme a modelelor concepute pentru marile orașe.
Constatările raportului sunt relevante pentru aplicarea Fondului social pentru climă, care a început să funcționeze în 2026. Potrivit Eurofound, instrumentul poate mobiliza peste 86,7 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport vulnerabili, prin resurse europene și contribuții naționale. Fondul este legat de extinderea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii către combustibilii utilizați în clădiri și transportul rutier, cunoscut drept ETS2. La data publicării raportului, începerea acestui sistem era prevăzută pentru ianuarie 2028.
Eurofound recomandă ca evaluarea politicilor climatice să includă sistematic distribuția sprijinului între categorii de venit, forme de locuire și regiuni geografice. Pentru programele de renovare și mobilitate, autoritățile ar trebui să urmărească nu doar bugetele alocate, ci și câți beneficiari vulnerabili primesc efectiv sprijin, cât timp durează procedurile și ce costuri inițiale trebuie să suporte solicitanții.

















