AcasăEuropaBCE menține aproape stabile cerințele de capital pentru 2027, dar 96% dintre...


BCE menține aproape stabile cerințele de capital pentru 2027, dar 96% dintre băncile evaluate au scoruri mediu-ridicate de risc operațional și informatic

Mâinile unui tehnician la o tastatură într-o sală de servere
Operarea echipamentelor într-o sală de servere, într-o fotografie realizată la 17 martie 2016. Evaluarea BCE evidențiază vulnerabilități în riscurile operaționale și informatice. Imagine de ilustrare; fotografia nu prezintă o bancă identificată în raport.

Banca Centrală Europeană va menține aproape stabile cerințele și orientările agregate privind capitalul CET1 al băncilor pentru 2027, la 11,3% din activele ponderate la risc, față de 11,2% în 2026. Procesul de supraveghere și evaluare (SREP), care a analizat 108 bănci supravegheate direct, arată rezerve solide de capital și lichiditate, dar și vulnerabilități persistente în funcționarea sistemelor și gestionarea tehnologiei. În categoria combinată a riscurilor operaționale și informatice, 96% dintre instituțiile analizate au primit scoruri de risc mediu-ridicat.

Pe scurt

  1. BCE a evaluat 108 bănci; cerințele și orientările agregate CET1 pentru 2027 sunt de 11,3%, față de 11,2% în 2026, fără a constitui un prag identic pentru fiecare instituție.

  2. Rata agregată efectivă a capitalului total era de 20,1% în trimestrul II 2026. Capitalul total și CET1 sunt categorii diferite.

  3. Raportul detaliat atribuie scoruri mediu-ridicate la riscurile operaționale și informatice pentru 96% dintre instituțiile analizate. Procentul nu măsoară bănci atacate cu succes.

  4. BCE a emis măsuri calitative noi pentru 78 de bănci. Numărul măsurilor a scăzut cu aproximativ jumătate, cu accent pe deficiențele importante.

  5. Prioritățile pentru 2027–2029 includ șocurile geopolitice, securitatea cibernetică, dependența de furnizorii cloud, amenințările asistate de AI și pregătirea criptografiei post-cuantice.

Rata agregată ponderată a capitalului total s-a situat la 20,1% din activele ponderate la risc în trimestrul al doilea din 2026. Rata efectivă de levier, calculată după aplicarea integrală a cerințelor relevante, a fost de 5,8%. Băncile au păstrat și rezerve de lichiditate peste minimele reglementate. Indicatorul agregat de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 155%, comparativ cu nivelul minim de 100%, în timp ce indicatorul de finanțare stabilă netă, NSFR, se situa la 125%.

Profitabilitatea sectorului a rămas ridicată. Rentabilitatea anualizată a capitalurilor proprii a crescut de la 9,5% în 2025 la aproape 11% în trimestrul al doilea din 2026. Veniturile din comisioane, volumele mai mari de credite și evoluția marjelor de dobândă au contribuit la rezultate, în timp ce raportul agregat dintre costuri și venituri a scăzut de la 55% la 53%. Calitatea activelor nu a înregistrat o deteriorare generalizată. Creditele neperformante reprezentau 1,9% din portofoliile analizate, deși BCE semnalează vulnerabilități în anumite segmente, inclusiv creditele de consum și finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Cerința suplimentară din Pilonul 2 care trebuie îndeplinită prin capital CET1 a fost stabilită, la nivel agregat, la 1,2%, față de 1,1% pentru 2026. Orientările neobligatorii din Pilonul 2 au rămas la 1,1%. Pentru capitalul total, cerințele și orientările agregate vor fi de 15,7%, comparativ cu 15,6% pentru 2026. Cerința totală suplimentară din Pilonul 2 se menține în jurul valorii de 2%.

Diferența dintre capitalul CET1 și capitalul total este importantă. Indicatorul de capital total poate include și alte instrumente eligibile, pe lângă capitalul de cea mai bună calitate. Cele două niveluri nu trebuie comparate ca și când ar măsura exact aceeași categorie de resurse. La fel de importantă este diferența dintre cerințele obligatorii și orientările de supraveghere. Componenta P2R constituie o cerință prudențială aplicabilă băncii, în timp ce orientarea P2G reprezintă o așteptare de capital suplimentar, care nu are același caracter juridic. Cerințele individuale diferă în funcție de profilul de risc al fiecărei instituții. Nivelul de 11,3% nu este, prin urmare, un prag identic impus tuturor celor 108 bănci.

BCE a menținut scorul mediu SREP la 2,5 în 2026, același nivel ca în evaluarea precedentă. SREP examinează modelul de afaceri, guvernanța, administrarea riscurilor, adecvarea capitalului, lichiditatea și riscurile operaționale ale fiecărei instituții. Scorurile se situează pe o scară în care valorile mai mari indică preocupări de supraveghere mai ridicate. Pentru 86% dintre băncile evaluate în ambii ani, scorul general a rămas neschimbat. Aproximativ 8% au obținut o îmbunătățire și 7% au înregistrat o deteriorare, conform datelor rotunjite publicate de BCE.

BCE arată că 96% dintre instituțiile analizate au primit scoruri de risc mediu-ridicat în categoria combinată a riscurilor operaționale și informatice, una dintre cele mai slab evaluate componente ale supravegherii. Scorul se referă la evaluarea riscurilor și a controalelor, nu la proporția băncilor atacate cu succes și nici la numărul instituțiilor compromise. În comparație cu exercițiul anterior, 16% dintre bănci și-au îmbunătățit scorul în această categorie, iar 13% au înregistrat o deteriorare.

Separat de distribuția scorurilor, comunicatul BCE arată că 92% dintre instituțiile semnificative prezintă deficiențe în securitatea cibernetică, gestionarea riscurilor furnizorilor terți și controalele informatice. Este o constatare despre deficiențele controalelor, distinctă de procentul de 96% din categoria combinată de risc.

BCE a emis măsuri calitative noi pentru 78 de bănci. Numărul măsurilor, nu numărul băncilor evaluate, a scăzut cu aproximativ 50% față de anul precedent, pe fondul concentrării supravegherii asupra deficiențelor importante. Riscul de credit reprezintă 33% din măsurile noi, guvernanța internă 24%, iar riscul operațional 12%.

Printre problemele identificate se numără pierderile operaționale, vulnerabilitățile informatice, atacurile cibernetice și deficiențele în aplicarea Regulamentului privind reziliența operațională digitală, DORA. BCE observă și creșterea importanței riscurilor legate de furnizorii terți. Băncile depind de centre de date, servicii cloud, aplicații externe și alte componente tehnologice pentru desfășurarea operațiunilor curente. O problemă majoră la un furnizor important poate afecta simultan mai multe instituții, chiar dacă infrastructura și controalele interne ale acestora sunt diferite. În 2026, BCE a evaluat modul în care băncile gestionează externalizarea serviciilor informatice și a derulat un control tematic privind modificările sistemelor IT, deoarece schimbările implementate necorespunzător reprezintă una dintre cauzele întreruperilor neplanificate ale serviciilor.

În prioritățile sale de supraveghere pentru 2027–2029, BCE avertizează că dezvoltarea unor modele avansate de inteligență artificială poate transforma amenințările cibernetice. Aceste tehnologii pot permite identificarea mai rapidă a vulnerabilităților și automatizarea unor etape ale atacurilor. Riscul nu este neapărat apariția unor categorii complet noi de incidente, ci accelerarea și extinderea amenințărilor deja cunoscute. BCE a atras atenția conducerilor băncilor asupra acestei schimbări într-o scrisoare transmisă în iulie 2026, solicitând reevaluarea controalelor informatice și remedierea deficiențelor mai vechi. Pentru supraveghetori, responsabilitatea principală aparține organelor de conducere ale băncilor. Deciziile privind investițiile tehnologice, resursele pentru securitate și toleranța la risc trebuie adaptate atunci când amenințările se schimbă.

Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, a explicat în declarația introductivă publicată de BCE că aproape toate băncile supravegheate utilizează deja instrumente AI, în timp ce aproximativ o treime iau în considerare tokenizarea depozitelor. Adoptarea tehnologiei oferă oportunități de eficientizare și dezvoltare a serviciilor financiare, dar impune controale privind calitatea datelor, transparența modelelor, responsabilitatea decizională și riscurile de utilizare.

BCE consideră că dependența de un număr restrâns de furnizori de servicii informatice, în special de cloud, poate crea vulnerabilități comune pentru sectorul bancar. Problemele privesc concentrarea furnizorilor, dificultatea înlocuirii lor, capacitatea de migrare a datelor și serviciilor, precum și dependențele dintre diferitele componente ale infrastructurii digitale. Dimensiunea geopolitică este, de asemenea, relevantă. Într-un context de tensiuni comerciale și politice, externalizarea unor funcții critice către furnizori din afara Uniunii poate crea riscuri suplimentare de continuitate și control.

Pentru perioada 2027–2029, BCE anunță o analiză dedicată dependențelor de furnizorii cloud și continuarea inspecțiilor privind gestionarea riscurilor terților. Vor fi utilizate și teste de penetrare bazate pe amenințări reale, în conformitate cu cerințele DORA, pentru a evalua capacitatea instituțiilor de a preveni, detecta și gestiona atacuri sofisticate. Aceste măsuri reprezintă un program de supraveghere, nu o interdicție generală de utilizare a serviciilor cloud sau a furnizorilor din afara UE.

BCE intenționează să evalueze pregătirea instituțiilor pentru migrarea către mecanisme criptografice capabile să reziste amenințărilor asociate viitoarelor calculatoare cuantice. Schimbarea nu presupune că sistemele bancare actuale au fost deja compromise prin atacuri cuantice. Ea privește planificarea pe termen lung, identificarea componentelor criptografice utilizate și capacitatea instituțiilor de a le înlocui înainte ca riscurile să devină critice. Băncile gestionează infrastructuri complexe, iar migrarea criptografică poate necesita actualizarea aplicațiilor, echipamentelor și procedurilor de securitate, inclusiv în relația cu furnizorii externi. Supraveghetorii vor analiza dacă instituțiile au început să identifice aceste dependențe și să pregătească tranziția.

Pe lângă vulnerabilitățile informatice, BCE va urmări capacitatea băncilor de a absorbi șocuri geopolitice și macrofinanciare. Raportul identifică riscuri legate de volatilitatea piețelor energetice, tensiunile comerciale, evoluția datoriei publice și expunerea față de anumite categorii de debitori sau instituții financiare nebancare. O deteriorare a situației economice poate afecta capacitatea gospodăriilor și a întreprinderilor de a-și rambursa creditele, chiar dacă indicatorii actuali de capital și lichiditate sunt favorabili. BCE va continua să analizeze standardele de acordare a creditelor, concentrarea expunerilor și riscurile asociate transferului semnificativ de risc prin securitizare.

Riscurile climatice și cele legate de natură rămân, de asemenea, în programul de supraveghere. În 2027 este prevăzută o analiză tematică privind planurile de tranziție prudențială ale băncilor, alături de verificarea modului în care acestea gestionează riscurile fizice.

Exercițiul din 2026 marchează finalizarea reformei SREP inițiate de BCE pentru a reduce complexitatea procedurilor și a concentra intervențiile asupra riscurilor relevante. O modificare importantă privește metodologia cerinței suplimentare de capital din Pilonul 2. BCE urmărește o legătură mai clară între profilul de risc al fiecărei bănci și capitalul suplimentar solicitat, evitând suprapunerile cu cerințele deja acoperite prin Pilonul 1. Schimbarea este relevantă în contextul aplicării în UE a noilor norme Basel III, care modifică modul de calcul al unor riscuri, inclusiv cele de credit și operaționale. Reforma nu presupune reducerea automată a cerințelor de capital sau relaxarea obligațiilor prudențiale. BCE afirmă că dorește decizii mai rapide, mai clare și mai proporționale cu riscurile. Pentru instituțiile care nu remediază problemele identificate, supraveghetorii pot utiliza măsuri suplimentare, inclusiv mecanisme de executare a deciziilor, în condițiile legislației aplicabile.

Stabilitatea cerințelor de capital oferă băncilor un cadru prudențial relativ previzibil pentru 2027. Aceasta nu garantează însă reducerea dobânzilor sau creșterea automată a creditării. Condițiile de finanțare pentru gospodării și întreprinderi depind și de politica monetară, costurile de finanțare, cererea de credite și riscurile economice.






























RELATED ARTICLES