European Policy Centre cere Uniunii Europene o doctrină mai fermă de securitate economică

Uniunea Europeană trebuie să treacă de la o politică economică bazată în principal pe deschidere la o doctrină de „reactive assertiveness”, prin care să poată răspunde rapid și credibil la presiuni economice venite atât din partea Statelor Unite, cât și din partea Chinei, arată o analiză publicată de European Policy Centre.

Materialul, semnat de Georg Riekeles, Associate Director și Head of Europe’s Political Economy Programme la EPC, și de Varg Folkman, Policy Analyst în același program, susține că ordinea economică internațională construită după al Doilea Război Mondial se destramă, iar interdependența economică este tratată tot mai des ca instrument de putere.

Pe scurt

1. European Policy Centre susține că UE are pârghii economice importante, dar nu este percepută ca fiind suficient de dispusă să le folosească.

2. Analiza descrie Europa ca fiind prinsă între o Americă tot mai dispusă să folosească accesul la piață ca instrument politic și o Chină care transformă supracapacitatea industrială în avantaj strategic.

3. EPC avertizează că presiunea chineză este deja vizibilă în oțel, panouri fotovoltaice, vehicule electrice, baterii, chimie și utilaje.

4. Think tank-ul susține că riscul pentru Europa este o eroziune industrială graduală, prin pierderea capacităților de producție, a ecosistemelor tehnologice și a autonomiei politice.

5. EPC propune ca UE să definească linii roșii clare și să pregătească mecanisme de reacție înainte ca presiunile economice să devină crize.

6. Analiza pune în centrul răspunsului european Anti-Coercion Instrument, instrumentele anti-subvenție, regulile privind subvențiile străine și puterea pieței unice.

Potrivit EPC, Statele Unite folosesc tot mai mult tarifele, controalele la export, subvențiile industriale și accesul la piață ca instrumente de politică economică și geopolitică. În același timp, China își consolidează poziția prin sprijin de stat, finanțare subvenționată, achiziții publice, cerere industrială creată strategic și control asupra lanțurilor critice.

Analiza susține că Europa se confruntă cu un nou „China shock”, diferit de cel comercial clasic. Presiunea nu vine doar din prețuri mai mici sau din competiție industrială, ci din acumularea unor dependențe structurale. China controlează poziții importante în procesarea mineralelor critice, baterii, tehnologii curate și inputuri pentru producție avansată.

EPC arată că între 400 și 800 de categorii vamale armonizate ar putea fi expuse semnificativ la supracapacitatea chineză. Efectele sunt deja vizibile în sectoare-cheie pentru industria europeană, iar următoarele valuri ar putea afecta aerospațialul, semiconductorii și producția avansată.

Think tank-ul plasează aceste evoluții într-un context mai larg de securitate economică. Dependența de gazul rusesc a arătat că expunerea economică poate deveni vulnerabilitate de securitate, iar presiunile recente din partea Statelor Unite și Chinei confirmă că relațiile economice nu mai sunt separate de geopolitică.

Pentru EPC, problema UE nu este lipsa de instrumente, ci lipsa de credibilitate politică. Uniunea are Anti-Coercion Instrument, instrumente anti-subvenție, măsuri de protecție comercială, reguli privind subvențiile străine, instrumente de achiziții publice și cea mai importantă pârghie, accesul la piața unică.

Analiza susține că puține piețe sunt la fel de valoroase pentru companiile americane de tehnologie sau pentru exportatorii chinezi precum piața europeană. Din acest motiv, UE poate construi descurajare economică, cu condiția ca partenerii și competitorii să creadă că Europa este pregătită să reacționeze.

EPC propune ca UE să ia în calcul un instrument european comparabil cu Section 301 din legislația comercială americană, capabil să investigheze rapid distorsiuni sistemice, supracapacitate, coerciție economică și destabilizare macroeconomică. Scopul ar fi reducerea distanței dintre identificarea unei amenințări și adoptarea unui răspuns.

Autorii subliniază că o asemenea doctrină nu ar însemna protecționism generalizat sau escaladare automată. Miza este credibilitatea. UE ar trebui să transmită clar că presiunea economică, dumpingul prin supracapacitate și distorsiunile strategice pot atrage măsuri proporționale, inclusiv restricții asupra accesului la piața unică.

În final, analiza avertizează că Europa trebuie să accepte costurile acțiunii, de la fricțiuni comerciale la prețuri mai ridicate sau represalii economice. Alternativa ar putea fi mai costisitoare: declin industrial, dependență tehnologică, pierderea ecosistemelor de inovare, vulnerabilitate strategică și reducerea autonomiei politice.