Banca Centrală Europeană avertizează că stablecoin-urile pot afecta stabilitatea financiară și rolul internațional al euro

Banca Centrală Europeană avertizează că stablecoin-urile pot produce riscuri pentru stabilitatea financiară, pot modifica transmiterea politicii monetare și pot consolida dominația internațională a dolarului, dacă sunt adoptate la scară largă fără reguli și infrastructuri publice adaptate noii tehnologii.

Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, a susținut că băncile centrale nu trebuie să respingă inovația financiară, dar trebuie să se asigure că noile forme de bani privați completează, nu înlocuiesc, banii publici. În viziunea BCE, răspunsul european trece prin euro digital, bani de bancă centrală tokenizați pentru piețele financiare și reguli care să limiteze riscurile generate de stablecoin-uri.

Pe scurt

1. BCE avertizează că stablecoin-urile pot produce o nouă formă de dezintermediere bancară, dacă gospodăriile și companiile mută bani din depozite bancare către tokenuri private.

2. Piața globală a stablecoin-urilor se apropie de 300 de miliarde de dolari, iar Tether și USD Coin reprezintă aproximativ 90% din total.

3. Stablecoin-urile denominate în euro rămân marginale, cu o capitalizare totală de aproximativ 500 de milioane de euro.

4. BCE consideră că stablecoin-urile pot crea riscuri de retrageri masive, vânzări forțate de active și contaminare între sectorul cripto și sistemul bancar.

5. BCE vede euro digital și banii de bancă centrală tokenizați ca instrumente pentru menținerea rolului banilor publici în economia digitală.

Stablecoin-urile sunt tokenuri digitale emise privat, ancorate de obicei la monede oficiale și susținute de portofolii de active tradiționale. Ele promit decontare aproape instantanee, programabilitate, acces global și costuri mai mici pentru plăți transfrontaliere, dar folosirea lor rămâne dominată de piețele cripto. Potrivit BCE, aproximativ 85% din volumul tranzacțiilor de pe platformele cripto implică schimburi între stablecoin-uri și alte criptoactive.

Schnabel compară stablecoin-urile cu fondurile monetare, care au crescut puternic în Statele Unite începând cu anii 1970 și au oferit investitorilor randamente mai bune și alternative la depozitele bancare. Fondurile monetare au ajutat la dezvoltarea finanțării de piață, dar au făcut și sistemul financiar mai dependent de finanțare pe termen scurt, mai volatilă și mai sensibilă la retrageri rapide.

Prima preocupare a BCE este stabilitatea financiară. Dacă populația și companiile înlocuiesc depozitele bancare cu stablecoin-uri, băncile ar putea ajunge să depindă mai mult de finanțare wholesale, mai concentrată și mai instabilă. În același timp, stablecoin-urile pot fi vulnerabile la pierderea încrederii în activele care le susțin, așa cum fondurile monetare au fost vulnerabile în criza financiară globală, când retragerile masive au blocat segmente ale piețelor de finanțare pe termen scurt.

Riscul depinde de activele aflate în rezervele emitenților. BCE arată că Tether deține părți din rezerve în active relativ ilichide sau riscante, inclusiv mărfuri, împrumuturi și criptoactive, în timp ce USD Coin este susținut în principal de obligațiuni suverane și operațiuni repo. În cazul unor răscumpărări masive, vânzările forțate de active ar putea afecta piețele de datorie suverană și alte segmente ale piețelor cu venit fix.

Regulile europene sunt diferite. În Uniunea Europeană, Regulamentul privind piețele criptoactivelor cere ca cel puțin 30% din rezervele stablecoin-urilor să fie ținute sub formă de depozite bancare, procentul urcând la 60% pentru stablecoin-urile semnificative. BCE consideră că această regulă poate crește lichiditatea rezervelor și limita dezintermedierea, dar poate crea și canale noi de contaminare între emitenții de stablecoin-uri și bănci.

A doua preocupare privește politica monetară. Stablecoin-urile pot schimba modul în care dobânzile stabilite de banca centrală ajung în economie. Dacă băncile pierd depozite stabile și folosesc mai mult finanțare de piață, costurile lor se pot ajusta mai rapid la deciziile de politică monetară. Aceasta poate întări transmiterea dobânzilor, dar poate și crește incertitudinea privind efectele asupra creditării.

Schnabel notează că stablecoin-urile fără dobândă se comportă diferit de fondurile monetare. Când dobânzile cresc, deținătorii de stablecoin-uri pot prefera active care oferă randament, inclusiv depozite bancare. Efectul net depinde de felul în care sunt folosite stablecoin-urile: ca mijloc de plată sau ca rezervă de valoare.

A treia preocupare privește rolul internațional al monedelor. BCE avertizează că aproape toate stablecoin-urile aflate în circulație sunt denominate în dolari, în timp ce alte monede joacă un rol neglijabil. Dacă stablecoin-urile în dolari devin infrastructuri globale de plată și decontare, ele pot întări transmiterea politicii monetare americane în afara Statelor Unite și pot limita rolul euro în finanțarea tokenizată.

Răspunsul BCE este dezvoltarea infrastructurii publice de plăți și decontare. Schnabel a spus că Eurosistemul lucrează pe două direcții: euro digital, ca monedă digitală de bancă centrală pentru populație, și bani de bancă centrală tokenizați pentru tranzacții wholesale. În zona de retail, euro digital ar păstra accesul cetățenilor la bani publici, ar reduce dependența de furnizori de plăți non-europeni și ar diminua fragmentarea pieței europene a plăților.

Pentru piețele financiare, BCE lucrează la proiectele Pontes și Appia. Pontes urmărește decontarea tranzacțiilor bazate pe tehnologia registrelor distribuite în bani de bancă centrală, printr-o punte cu serviciile TARGET. Appia vizează o arhitectură mai amplă pentru un ecosistem financiar european tokenizat, inclusiv bani de bancă centrală tokenizați, politică monetară, colateral și interoperabilitatea activelor tradiționale tokenizate.

Mesajul BCE este că stablecoin-urile nu trebuie tratate doar ca produse cripto. Dacă ajung la scară sistemică, ele pot influența finanțarea băncilor, randamentele titlurilor de stat, politica monetară, plățile transfrontaliere și competiția dintre monede. Pentru Europa, miza este păstrarea rolului euro într-un sistem financiar în care banii, activele și infrastructurile de plată devin tot mai digitale.