AcasăEuropaExcedentul extern al zonei euro scade, în timp ce deficitul cu China...


Excedentul extern al zonei euro scade, în timp ce deficitul cu China și Statele Unite se adâncește

Excedentul extern al zonei euro scade, în timp ce deficitul cu China și Statele Unite se adâncește
Banca Centrală Europeană arată că excedentul de cont curent al zonei euro a scăzut în primul trimestru din 2026, în timp ce deficitul cu China și Statele Unite s-a mărit

Excedentul extern al zonei euro s-a redus semnificativ în cele patru trimestre încheiate în primul trimestru din 2026, pe fondul unui surplus mai mic la bunuri și servicii și al unor deficite mai mari în relațiile cu China și Statele Unite. Banca Centrală Europeană arată că soldul contului curent a fost de 275 de miliarde de euro, adică 1,7% din PIB-ul zonei euro, față de 352 de miliarde de euro, 2,3% din PIB, cu un an înainte.


Pe scurt

  1. Contul curent al zonei euro a avut un excedent de 275 de miliarde de euro în cele patru trimestre până la primul trimestru din 2026.

  2. Excedentul a scăzut de la 352 de miliarde de euro cu un an înainte, în principal din cauza unui surplus mai mic la bunuri și servicii și a unui deficit mai mare la venituri secundare.

  3. Zona euro a avut cele mai mari excedente bilaterale cu Regatul Unit, 236 de miliarde de euro, și Elveția, 78 de miliarde de euro.

  4. Cele mai mari deficite bilaterale au fost cu China, 170 de miliarde de euro, și Statele Unite, 82 de miliarde de euro.


Contul curent arată diferența dintre ce încasează și ce plătește o economie în relația cu restul lumii prin comerțul cu bunuri și servicii, venituri din investiții, salarii transfrontaliere, transferuri și alte fluxuri. Un excedent înseamnă că zona euro primește mai mult din exterior decât plătește, iar un deficit arată opusul. Pentru o economie de dimensiunea zonei euro, această balanță este un indicator important al poziției sale comerciale, al veniturilor externe și al dependențelor față de mari parteneri.

Scăderea excedentului vine în primul rând din comerțul cu bunuri. Surplusul pentru bunuri a coborât de la 344 de miliarde de euro la 313 miliarde de euro. Banca Centrală Europeană arată că diminuarea a fost determinată mai ales de surplusuri mai mici la produse chimice, de la 308 miliarde la 253 de miliarde de euro, și la mașini și produse manufacturate, de la 255 de miliarde la 231 de miliarde de euro.

Această slăbire a fost parțial compensată de energie. Deficitul la produse energetice s-a redus de la 264 de miliarde de euro la 220 de miliarde de euro. Pentru zona euro, energia rămâne o componentă importantă a balanței externe, deoarece importurile de petrol, gaze și produse energetice pot schimba rapid rezultatul comercial, mai ales în perioade de prețuri ridicate sau volatilitate geopolitică.

Serviciile au adus în continuare excedent, dar mai mic decât cu un an înainte. Surplusul pentru servicii a scăzut de la 169 de miliarde de euro la 149 de miliarde de euro. Reducerea a fost cauzată mai ales de deficite mai mari la taxele pentru folosirea proprietății intelectuale, de la 115 miliarde la 141 de miliarde de euro, și la alte servicii pentru afaceri, de la 55 de miliarde la 70 de miliarde de euro.

Există însă zone unde serviciile europene au crescut. Excedentul pentru telecomunicații, servicii informatice și informaționale a urcat de la 218 miliarde de euro la 237 de miliarde de euro, iar surplusul pentru turism și călătorii a crescut de la 58 de miliarde la 69 de miliarde de euro. Aceste evoluții arată că zona euro rămâne competitivă în servicii digitale și în turism, chiar dacă alte componente ale serviciilor trag balanța în jos.

Geografia contului curent arată o imagine mai tensionată a relațiilor externe. Zona euro a avut cel mai mare excedent bilateral cu Regatul Unit, 236 de miliarde de euro, în creștere de la 217 miliarde cu un an înainte. Al doilea excedent major a fost cu Elveția, 78 de miliarde de euro, în creștere de la 64 de miliarde. Excedente au mai fost înregistrate cu alte economii emergente, alte economii avansate și centre offshore.

În același timp, deficitul cu China s-a adâncit la 170 de miliarde de euro, de la 130 de miliarde de euro cu un an înainte. În comerțul cu bunuri, deficitul față de China a crescut de la 164 de miliarde la 197 de miliarde de euro. Această evoluție arată presiunea continuă a importurilor chineze asupra balanței comerciale a zonei euro, într-un moment în care relația economică UE, China este deja marcată de discuții despre dependențe, capacități industriale, subvenții și competitivitate.

Deficitul cu Statele Unite a crescut și mai abrupt, de la 3 miliarde de euro la 82 de miliarde de euro. În bunuri, surplusul zonei euro față de SUA a scăzut de la 245 de miliarde la 189 de miliarde de euro, iar în servicii deficitul față de Statele Unite s-a adâncit de la 165 de miliarde la 184 de miliarde de euro. În venituri primare, deficitul față de SUA a crescut de la 81 de miliarde la 87 de miliarde de euro.

Această combinație arată că relația economică transatlantică nu poate fi citită doar prin exporturile de bunuri europene către piața americană. Zona euro continuă să aibă un surplus important la bunuri față de Statele Unite, dar serviciile și veniturile primare reduc puternic rezultatul total. Pentru cititor, diferența contează deoarece balanța externă completă include plăți pentru servicii digitale, drepturi de proprietate intelectuală, investiții și venituri financiare, nu doar mărfuri transportate peste Atlantic.

Poziția investițională internațională a zonei euro s-a îmbunătățit la finalul primului trimestru din 2026. Activele nete față de restul lumii au ajuns la 1.800 de miliarde de euro, echivalent cu 11,2% din PIB, în creștere de la 1.650 de miliarde de euro în trimestrul anterior. Aceasta înseamnă că, în ansamblu, zona euro deținea mai multe active externe decât datorii și obligații financiare față de restul lumii.

Creșterea activelor nete a fost determinată mai ales de active de rezervă mai mari, care au urcat de la 1.780 de miliarde la 1.910 miliarde de euro, și de active nete mai ridicate în titluri de portofoliu de tip datorie, de la 1.610 miliarde la 1.670 de miliarde de euro. Aceste evoluții au fost parțial compensate de pasive nete mai mari în acțiuni și fonduri de investiții, care au crescut de la 4.240 de miliarde la 4.370 de miliarde de euro.

Banca Centrală Europeană arată că îmbunătățirea poziției investiționale nete a fost determinată în principal de schimbări favorabile ale cursurilor de schimb, în valoare de 141 de miliarde de euro, precum și de modificări de preț, de 69 de miliarde, și tranzacții, de 32 de miliarde. Aceste efecte au fost parțial anulate de alte schimbări de volum negative, de 95 de miliarde de euro.

Datoria externă brută a zonei euro a ajuns la 17.530 de miliarde de euro la finalul primului trimestru din 2026, echivalent cu 109% din PIB, în creștere cu 565 de miliarde de euro față de trimestrul anterior. Datoria brută măsoară totalul obligațiilor externe, nu poziția netă, iar creșterea ei arată dimensiunea mare a fluxurilor financiare care conectează zona euro la restul lumii.

Datele revizuite acoperă perioada dintre primul trimestru din 2022 și al patrulea trimestru din 2025, dar BCE precizează că revizuirile nu au schimbat semnificativ cifrele publicate anterior. Următoarea publicare lunară privind balanța de plăți este programată pentru 17 iulie 2026, iar următoarea publicare trimestrială, pentru al doilea trimestru din 2026, pentru 2 octombrie 2026.

Pentru zona euro, cifrele arată o poziție externă încă solidă, dar mai puțin confortabilă decât cu un an înainte. Excedentul total rămâne pozitiv, iar poziția investițională netă s-a îmbunătățit, însă balanța cu China și Statele Unite s-a deteriorat. Într-o perioadă de presiuni comerciale, tensiuni geopolitice și competiție industrială, aceste date arată unde zona euro câștigă în continuare din exterior și unde apar dependențe sau dezechilibre mai greu de ignorat.


























RELATED ARTICLES