Experții recomandă praguri obligatorii de materiale reciclate în achizițiile publice pentru sectoarele cu impact ridicat

Viitorul Act european privind economia circulară ar trebui să introducă praguri minime obligatorii pentru utilizarea materialelor reciclate sau secundare în achizițiile publice din sectoarele cu impact ridicat, acolo unde piețele și standardele sunt suficient de dezvoltate, potrivit unui raport independent realizat pentru Comisia Europeană.

Recomandarea centrală este ca achizițiile publice circulare să treacă de la proiecte voluntare și izolate la cerințe aplicate sistematic în domeniile care folosesc cantități mari de materii prime și generează efecte semnificative asupra mediului.

Raportul propune introducerea unor praguri minime pentru conținutul reciclat sau provenit din materii prime secundare, cu condiția ca măsurile să fie proporționale, produsele să fie disponibile pe piață și standardele de calitate și verificare să permită aplicarea lor.

Construcțiile și infrastructura sunt prezentate drept domenii prioritare, deoarece proiectele finanțate prin Horizon au demonstrat că agregatele reciclate, componentele reutilizate și alte materiale secundare pot fi integrate în clădiri și lucrări publice fără compromiterea performanței, atunci când cerințele sunt stabilite clar.

Pragurile ar putea fi introduse gradual pentru beton, asfalt, materiale de umplere, componente reutilizate și produse bio, pe măsură ce oferta, certificarea și capacitatea de verificare se dezvoltă. Raportul nu propune un procent unic aplicabil tuturor produselor și nu stabilește niveluri numerice concrete pentru viitoarea legislație.

Experții recomandă și folosirea obligatorie a evaluării bazate pe ciclul de viață în anumite sectoare. Autoritățile ar compara ofertele în funcție de costurile suportate pe durata utilizării, emisiile asociate producției și exploatării, consumul de resurse, durata de funcționare, posibilitatea de reparare și cantitatea de materiale care poate fi recuperată la final.

Această abordare ar înlocui în anumite achiziții concentrarea predominantă asupra prețului inițial. O soluție circulară poate costa mai mult la cumpărare, dar poate produce economii prin reducerea consumului, prelungirea duratei de folosire, reutilizarea componentelor sau evitarea costurilor de eliminare a deșeurilor.

Cadrul actual permite deja autorităților să folosească evaluarea costului pe ciclul de viață și criterii de mediu. Raportul arată însă că utilizarea acestora rămâne redusă și neuniformă, deoarece multe administrații continuă să favorizeze ofertele cu cel mai mic preț imediat.

Pentru ca evaluarea să poată fi aplicată în mod comparabil, raportul recomandă modele armonizate pentru analiza ciclului de viață și calcularea costurilor. Furnizorii ar prezenta date într-un format comun privind materialele, emisiile, consumul, durata de funcționare și opțiunile de reutilizare sau reciclare.

Lipsa unor formate comune obligă în prezent autoritățile să compare declarații de mediu, certificări și metode de calcul diferite. Această fragmentare mărește sarcina administrativă și poate expune instituțiile la contestații atunci când criteriile și metodele de verificare nu sunt suficient de clare.

Raportul recomandă integrarea criteriilor circulare în platformele naționale de achiziții publice și în instrumentele folosite de autorități pentru pregătirea licitațiilor. Astfel, cerințele nu ar mai depinde exclusiv de inițiativa unor funcționari sau administrații care au deja experiență în domeniu.

În lucrările publice, experții propun conectarea modelelor digitale ale clădirilor la datele privind materialele, emisiile și costurile. Proiectele RECONSTRUCT și CIRC-BOOST au testat folosirea gemenilor digitali bazați pe Building Information Modelling pentru urmărirea materialelor de la proiectare până la demolare și recuperare.

Sistemele digitale pot indica ce cantități de materii prime secundare sunt folosite, ce emisii sunt asociate unei construcții și ce componente pot fi recuperate. Aceste informații ar putea fi folosite în specificațiile tehnice, evaluarea ofertelor și verificarea executării contractelor.

Raportul recomandă și interoperabilitatea dintre sistemele de achiziții publice, modelele BIM și pașapoartele digitale ale produselor. Obiectivul este ca datele despre compoziție, origine, performanță și circularitate să poată fi transferate automat, fără introducerea repetată a acelorași informații de către furnizori și autorități.

Cele 17 proiecte analizate acoperă construcțiile, bioeconomia, sănătatea, energia regenerabilă, planificarea urbană și mecanismele de guvernanță. Acestea au testat calculatoare pentru emisiile pe ciclul de viață, pașapoarte de materiale, instrumente de trasabilitate, achiziții pentru inovare și modele de cumpărare comună.

Proiectul CINDERELA a dezvoltat un document standardizat prin care autoritățile pot compara produse de construcție realizate din materii prime secundare cu alternative convenționale. Evaluarea include impactul asupra resurselor, costurile pe ciclul de viață și alte efecte de mediu.

CityLoops a creat un calculator simplificat pentru compararea emisiilor asociate demolării, renovării, betonului, solului excavat și deșeurilor de construcții. Instrumentul permite autorităților să stabilească niveluri de referință în documentația de licitație și să acorde un punctaj mai mare ofertelor cu emisii mai reduse.

Analiza concluzionează că principala problemă nu mai este lipsa unor soluții tehnice. Obstacolul este integrarea lor în procedurile obișnuite ale administrațiilor și aplicarea lor dincolo de orașele și instituțiile care au participat la proiectele-pilot.

Numeroase autorități nu au personal cu experiență în analiza ciclului de viață, evaluarea materialelor reciclate sau verificarea declarațiilor de mediu. Responsabilitățile sunt adesea împărțite între departamentele de achiziții, finanțe, infrastructură și mediu, fără o coordonare permanentă.

Bugetarea anuală reprezintă o altă dificultate. Instituțiile sunt încurajate să reducă cheltuielile imediate, chiar dacă o investiție inițială mai mare poate produce economii pe termen lung. Separarea dintre bugetul de achiziție și costurile ulterioare de exploatare reduce stimulentele pentru alegerea unor soluții mai durabile.

Autoritățile mai mici sunt afectate în mod disproporționat, deoarece au mai puțin personal, acces limitat la expertiză și infrastructură digitală insuficientă. Cerințele complexe pot descuraja și întreprinderile mici, care nu dispun întotdeauna de resurse pentru documentație extinsă, certificări multiple și proceduri îndelungate.

Experții recomandă ca statele membre să integreze achizițiile publice circulare în strategiile naționale, să stabilească indicatori de monitorizare și să creeze centre permanente de competență care să ofere asistență autorităților contractante.

Raportul propune și cursuri privind analiza ciclului de viață, modele standard de documentație și echipe comune care să reunească specialiști în finanțe, sustenabilitate, infrastructură și achiziții. Aceste măsuri ar trebui să reducă riscul perceput și să transforme criteriile circulare într-o practică administrativă obișnuită.

Achizițiile publice reprezintă aproximativ 14% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Raportul consideră că această putere de cumpărare poate crea o cerere stabilă pentru materialele reciclate și poate reduce riscul investițiilor în instalații de reciclare, produse bio și capacități industriale circulare.

Cererea publică predictibilă ar permite furnizorilor să investească în produse și infrastructuri care nu devin viabile atunci când comenzile sunt rare sau limitate la proiecte-pilot. În lipsa unor cerințe consecvente, soluțiile demonstrate prin proiectele Horizon riscă să rămână aplicații de nișă.

Recomandările au fost elaborate pentru a contribui la pregătirea viitorului Act privind economia circulară, care urmărește dezvoltarea unei piețe unice pentru materiile prime secundare și creșterea utilizării circulare a materialelor în UE.

Raportul menționează drept obiectiv dublarea ratei de utilizare circulară a materialelor de la aproximativ 12% la 24% până în 2030. Achizițiile publice sunt prezentate ca un instrument pentru crearea cererii necesare atingerii acestui obiectiv.

Documentul este un raport independent, finalizat în iulie 2026 de un expert pentru Direcția Generală Cercetare și Inovare. Conținutul nu reflectă în mod necesar poziția sau opinia Comisiei Europene.

Recomandările nu constituie o propunere legislativă și nu obligă Comisia să introducă praguri sau criterii obligatorii. Eventualele cerințe, sectoarele vizate, nivelurile minime și calendarul de aplicare vor depinde de viitoarele decizii ale Comisiei și de procesul legislativ european.

Achizițiile publice circulare urmăresc reducerea consumului de materii prime și a deșeurilor prin cumpărarea unor produse reparabile, reutilizabile, reciclate sau concepute pentru o durată de viață mai mare. Ele reprezintă o formă mai specifică a achizițiilor publice ecologice, concentrată asupra păstrării materialelor în economie.

Viitorul Act privind economia circulară este prezentat drept unul dintre instrumentele prin care UE intenționează să consolideze piața materiilor prime secundare. Raportul analizează modul în care rezultatele proiectelor europene de cercetare pot fi transformate în cerințe aplicabile în construcții, infrastructură, bioeconomie, sănătate și energie.