Germania, Franța și Italia generează peste jumătate din PIB-ul UE de 18,8 trilioane de euro

Produsul intern brut al Uniunii Europene a ajuns la 18,8 trilioane de euro în 2025, iar Germania, Franța și Italia au concentrat împreună 51,6% din economia europeană, potrivit datelor Eurostat.

Germania a rămas de departe cea mai mare economie din Uniunea Europeană în 2025. Valoarea bunurilor și serviciilor produse a fost de aproximativ 4,5 trilioane de euro, echivalentul a 23,8% din PIB-ul celor 27 de state membre.

Franța a avut o pondere de 15,8%, iar Italia de 12%. Împreună, cele trei economii au generat 51,6% din PIB-ul UE, ceea ce înseamnă că peste jumătate din activitatea economică măsurată în euro a fost concentrată în trei dintre cele 27 de state membre.

Spania a ocupat următoarea poziție, cu 9% din totalul european, urmată de Țările de Jos, cu 6,3%, și Polonia, cu 4,9%. Primele șase economii au reprezentat astfel aproape 72% din PIB-ul UE.

Belgia și Irlanda au avut fiecare o pondere de 3,4%, Suedia 3,2%, Austria 2,7%, iar Danemarca 2,2%. România a reprezentat 2% din economia Uniunii, înaintea Cehiei, cu 1,8%, Portugaliei, cu 1,6%, și Finlandei, cu 1,5%.

La celălalt capăt al clasamentului, Malta a reprezentat 0,1% din PIB-ul UE. Cipru, Estonia și Letonia au avut fiecare o pondere de 0,2%, iar Lituania și Slovenia aproximativ 0,4%.

Dimensiunea economiei nu indică însă ritmul în care aceasta se dezvoltă. Cele 18,8 trilioane de euro reprezintă valoarea PIB-ului exprimată în prețuri curente, în timp ce evoluția reală este calculată separat pentru a elimina efectul modificării prețurilor.

În termeni reali, PIB-ul UE a crescut cu 1,5% în 2025, după o creștere de 1,1% în 2024. Ritmul a fost mai mare decât cel înregistrat în 2023, când economia europeană crescuse cu 0,4%, dar a rămas mult sub avansurile de 6,4% din 2021 și 3,5% din 2022, care au urmat contracției din timpul pandemiei.

Toate cele 27 de state membre au înregistrat o creștere reală a PIB-ului în 2025. Irlanda a avut cel mai mare avans, de 12,3%, urmată de Malta, cu 4%, și Cipru, cu 3,8%. La polul opus, Germania și Finlanda au crescut cu numai 0,2%, iar Ungaria cu 0,4%.

Poziția Germaniei arată astfel diferența dintre mărimea unei economii și dinamica sa. Chiar și cu una dintre cele mai reduse rate de creștere din UE în 2025, economia germană a rămas suficient de mare pentru a reprezenta aproape un sfert din PIB-ul Uniunii.

O altă perspectivă apare atunci când producția economică este raportată la numărul locuitorilor. PIB-ul pe cap de locuitor al UE a crescut de la 39.960 de euro în 2024 la 41.620 de euro în 2025.

Comparația directă în euro este influențată însă de diferențele mari dintre nivelurile prețurilor din statele membre. Eurostat folosește, din acest motiv, standardul puterii de cumpărare, care ajustează valorile pentru ceea ce poate fi cumpărat efectiv cu aceeași sumă în diferite țări și fixează media UE la 100.

Pe această bază, Luxemburg s-a situat la 238,7% din media UE în 2025, iar Irlanda la 237,3%. PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a fost astfel de aproximativ 2,4 ori media europeană în ambele țări.

La celălalt capăt, Bulgaria s-a situat la 68,1% din media UE, iar Grecia la 68,4%. Diferența dintre aceste state și Luxemburg sau Irlanda este, prin urmare, mult mai mare decât ar sugera simpla comparație dintre dimensiunile totale ale economiilor.

PIB-ul pe locuitor nu este echivalent cu venitul disponibil al gospodăriilor sau cu nivelul de trai. În economii precum Irlanda și Luxemburg, indicatorul este influențat de factori precum activitatea companiilor multinaționale și numărul mare de persoane care lucrează într-o țară, dar locuiesc în alta.

O companie deținută din străinătate contribuie la PIB-ul țării în care produce, chiar dacă o parte din veniturile rezultate este transferată proprietarilor din alte state. În mod similar, un lucrător transfrontalier contribuie la PIB-ul țării în care muncește, dar este numărat în populația țării în care locuiește.

Pentru comparații privind bunăstarea materială, Eurostat folosește și consumul individual efectiv, care include bunurile și serviciile consumate de gospodării, indiferent dacă acestea sunt plătite direct de populație sau furnizate prin servicii publice.

Structura economiei europene s-a schimbat de asemenea în ultimele două decenii. În 2025, serviciile au generat 73,5% din valoarea adăugată a UE, față de 69,5% în 2000. Ponderea industriei a scăzut în aceeași perioadă de la 22,4% la 19,2%.

Construcțiile au reprezentat 5,5% din valoarea adăugată în 2025, iar agricultura, silvicultura și pescuitul 1,8%. Evoluția arată o economie europeană în care serviciile au devenit și mai dominante, chiar dacă industria continuă să aibă o importanță diferită de la un stat membru la altul.

Diferențele sunt importante. În Luxemburg, serviciile au generat 89,9% din valoarea adăugată, iar în Malta 88,5%. În Irlanda, industria a reprezentat 36,9%, cea mai mare pondere din UE, urmată de Cehia, cu 25,6%, și Slovenia, cu 25%.

Datele pentru începutul anului 2026 indică o încetinire față de ritmul anual din 2025. PIB-ul UE a scăzut cu 0,1% în primul trimestru față de ultimele trei luni din 2025, dar a rămas cu 0,7% peste nivelul din primul trimestru al anului precedent.

Produsul intern brut măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-o anumită perioadă. Valoarea de 18,8 trilioane de euro permite compararea dimensiunii economiilor la prețurile curente din 2025, dar nu trebuie confundată cu creșterea economică reală, venitul populației sau puterea de cumpărare.

Eurostat publică separat indicatori pentru PIB-ul real, PIB-ul pe locuitor, puterea de cumpărare și consumul individual efectiv. Ediția 2026 a „Key figures on Europe” reunește aceste date împreună cu indicatori privind populația, piața muncii, comerțul, energia și mediul. Datele statistice din publicație au fost extrase la începutul lunii mai, iar baza online Eurostat poate include ulterior revizuiri.