Valérie Hayer, președinta Renew Europe, a susținut marți, 20 octombrie, la Strasbourg, păstrarea ETS2 cu ajustări, în timp ce Patryk Jaki, copreședintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a spus că ar prefera renunțarea la sistemul existent ETS1 în locul introducerii celui nou. Într-o conferință separată, Terry Reintke, copreședinta Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a apărat sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, invocând și nevoia firmelor de a putea conta pe regulile pe care și-au bazat investițiile.
Pe scurt
-
Valérie Hayer susține menținerea ETS2 cu ajustări și consideră noul mecanism necesar.
-
Terry Reintke apără ETS în ansamblu și predictibilitatea de care au nevoie firmele pentru investiții.
-
Copreședintele ECR Patryk Jaki se opune ETS2 și ar prefera renunțarea la sistemul existent ETS1.
-
ETS2 urmează să devină pe deplin operațional în 2028; obligațiile directe revin furnizorilor de combustibili.
-
Consiliul UE a adoptat consolidarea rezervei de stabilitate, însă pragul de 45 de euro nu reprezintă un plafon absolut al prețului carbonului.
Întrebată despre inițiative ale unor delegații din Partidul Popular European pentru amânarea sau eliminarea ETS2, Hayer a descris un PPE împărțit între adversarii noului mecanism și delegații care îl susțin ferm. Ea a amintit negocierile dificile din legislatura precedentă și preocupările legate de costurile energiei, transportului și încălzirii pentru cetățeni. În pofida acestor dificultăți, a considerat ETS2 necesar și a pledat pentru menținerea lui, lăsând loc unor ajustări în negocieri.
Reintke a răspuns, la rândul său, unei întrebări despre propuneri de amânare sau eliminare a ETS2, dar și-a formulat argumentele în termenii sistemului ETS în ansamblu. În opinia sa, acesta rămâne un instrument eficient pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Ea a avertizat că renunțarea la el ar afecta și competitivitatea europeană, deoarece numeroase companii și-au construit planurile de afaceri și investițiile pornind de la existența unei piețe a carbonului.
Copreședinta Verzilor a acceptat posibilitatea negocierii unor detalii, însă a respins desființarea mecanismului sau slăbirea lui până când nu ar mai putea funcționa. Ea a criticat direcția pe care o urmează PPE, apreciind că aceasta poate afecta atractivitatea Europei pentru investiții.
În opinia lui Jaki, costurile impuse prin ETS contribuie la prețurile ridicate ale energiei și la dificultățile de competitivitate ale Europei. Copreședintele ECR a spus că ar prefera retragerea din ETS1 în locul introducerii ETS2, despre care a susținut că ar agrava problemele economice.
Dezbaterea politică are loc în timp ce UE pregătește aplicarea integrală a ETS2 în 2028, după amânarea cu un an a calendarului inițial. Creat în 2023, sistemul este separat de ETS1 și acoperă emisiile generate de arderea combustibililor în clădiri, transportul rutier și unele sectoare suplimentare, în principal activități industriale mici. Monitorizarea și raportarea emisiilor au început în 2025.
La 9 octombrie, Consiliul UE a adoptat modificări ale rezervei de stabilitate a pieței, menite să limiteze volatilitatea prețurilor la lansarea ETS2. Noile reguli dublează, de la 20 la 40 de milioane, cantitatea de certificate eliberată atunci când prețul mediu depășește timp de două luni consecutive 45 de euro pe tonă de CO₂ echivalent, exprimat în prețurile din 2020 și ajustat pentru inflație. Ele mențin certificatele neutilizate din rezervă și după 2030 și prevăd o eliberare mai graduală atunci când oferta din piață scade.
Pragul de 45 de euro declanșează creșterea ofertei de certificate în condițiile stabilite de legislație; nu este un plafon absolut al prețului carbonului. Nici dublarea cantității eliberate din rezervă nu garantează un anumit preț al combustibililor sau o limită fixă pentru facturile de încălzire.
Obligațiile directe revin furnizorilor de combustibili, care trebuie să monitorizeze emisiile și să predea certificate pentru combustibilii puși pe piață. Gospodăriile și șoferii nu cumpără individual aceste certificate, dar pot suporta o parte a costurilor prin prețurile finale. Și pentru consumatorii din România, efectul va depinde de prețul certificatelor, de transmiterea costurilor și de măsurile de sprijin aplicate.
Pentru gospodăriile vulnerabile, utilizatorii vulnerabili ai transportului și microîntreprinderi, UE a creat Fondul social pentru climă. Împreună cu contribuțiile naționale, acesta ar urma să mobilizeze cel puțin 86,7 miliarde de euro în perioada 2026–2032 pentru renovarea clădirilor, încălzire mai curată, mobilitate cu emisii reduse și sprijin temporar pentru venituri. Accesul la bani se bazează pe planuri naționale și pe îndeplinirea jaloanelor și țintelor, astfel încât protecția consumatorilor depinde și de felul în care aceste investiții și ajutoare sunt puse în practică.
